Analiza experimentală a comportamentului reprezintă o școală de gândire în psihologie bazată pe behaviorismul radical care solicită abordări inductive, bazate pe date, pentru a stabili relații funcționale între antecedente și comportamente. Observațiile empirice obținute în analiza experimentală a comportamentului permit practicienilor să prezică și să controleze comportamentele prin tehnici de condiționare operantă.
Este greu de supraestimat rolul experimentului în practica analizei aplicate a comportamentului. Observarea răspunsurilor la stimuli și o manipulare a consecințelor acestor răspunsuri (sau comportamente) sunt esențiale pentru așa-numitul ABC al analizei comportamentale aplicate (ABA):
- Antecedent – Impulsul, sau situația inițială, care conduce la un comportament.
- Comportament – Acțiunea sau comportamentul ca răspuns la antecedent.
- Consecință – Mecanismul de întărire asociat comportamentului.
Dar practica analizei aplicate a comportamentului se bazează pe teorii și tehnici care sunt mai întâi dezvoltate și testate în experimente atent proiectate. Și analiștii comportamentali experimentali sunt cei care testează de obicei aceste teorii în medii controlate.
Analiza experimentală a comportamentului testează teoriile behaviorismului radical
Analiza experimentală a comportamentului se bazează pe teoriile behaviorismului radical ale lui B.F. Skinner, care consideră toate acțiunile observabile ca fiind comportamente, care sunt supuse analizei și modificării prin tehnici de condiționare operantă. Skinner a descompus relațiile dintre antecedent, comportamente și consecințe folosind modelul celor patru termene de contingență:
- Operații motivante – Factorii de mediu care pregătesc terenul pentru un ciclu stimul/răspuns
- Stimul discriminator – Un indiciu sau un antecedent care pregătește terenul pentru un răspuns comportamental
- Comportament – Răspunsul propriu-zis, care modifică mediul într-un anumit fel (și, prin urmare, este observabil și măsurabil)
- Consecințe – Stimulii de întărire sau de pedeapsă evocați de comportament care vor tinde să îl întărească sau să îl descurajeze
Analiștii comportamentali consideră că toate comportamentele observabile se încadrează în acest cadru și manipulează variabilele pentru a găsi metode de modificare a acestor comportamente.
În timp ce fiecare analist comportamental are elemente de experimentare în practica sa, cei care lucrează în mod specific în programe experimentale se află în vârful de lance al dezvoltării de noi tehnici în domeniu.
Un proiect, realizat la cererea CDC, a examinat factorii comportamentali și psihologici care influențează accidentele de muncă în industria acoperișurilor din California. Cercetătorii au efectuat o analiză aprofundată a datelor privind accidentele și au supus un eșantion de lucrători implicați la teste exhaustive menite să evalueze factorii comportamentali care ar fi putut fi implicați în accidente. La fel ca în cazul multor studii în domeniul analizei comportamentale, proiectul nu a dus la descoperiri majore, dar a pus bazele pe care să se construiască cercetări ulterioare.
Acest tip de cercetare este emblematic pentru regulile analizei experimentale a comportamentului, care, în general, urmează o progresie treptată spre abordări eficiente de modificare a comportamentului, construite pe baza unei observații atente și a unei experimentări minuțioase.
Proiectarea experimentală în analiza comportamentală
O abilitate de bază pentru toți analiștii comportamentali constă în proiectarea experimentelor care sunt măsuri valide ale manipulărilor de mediu sau de consecință. Deși ABC-ul este simplu în teorie, în realitate, pacienții există în medii complexe și sunt influențați de consecințe care pot fi atât subtile cât și ambigue. Aplicarea principiilor analizei aplicate a comportamentului necesită o abilitate de a cerne prin paiele acestor ambiguități și de a concepe întăritori care influențează cu adevărat comportamentele subiectului.
Subiecții experimentelor pot fi fie oameni, fie animale. O mare parte din investigațiile inițiale privind condiționarea operantă au implicat subiecți animale. Cercetarea pe animale are avantajul de a implica mai puține variabile decât munca cu subiecți umani, permițând stabilirea unor legături mai clare între stimul și comportament.
Aparatura specială și proiectele experimentale pot clarifica și mai mult abordările experimentale. B.F. Skinner a dezvoltat un astfel de aparat, camera de condiționare operantă, sau cutia Skinner, în anii 1930, pe când era student la Harvard. O cutie Skinner este proiectată să conțină un subiect animal și să reducă la minimum stimulii din mediul înconjurător – în mod obișnuit, o pârghie din interior care poate fi activată de ocupant va oferi o anumită recompensă dacă este apăsată ca răspuns la un anumit stimul introdus de cercetători.
Prin izolarea atât a antecedentelor, cât și a consecințelor doar la cele introduse în cursul experimentului, cercetătorii sunt mai în măsură să afirme cu încredere că orice modificări comportamentale observate sunt atribuibile exclusiv experimentului lor, și nu oricăror circumstanțe auxiliare.
Lucrul ca analist comportamental experimental
Lucrul ca analist comportamental experimental presupune o observație atentă și, frecvent, mai multe încercări cu comparații atente și obiective făcute între fiecare dintre ele.
Analiștii comportamentali experimentali lucrează de obicei în mediul academic. Ei sunt instructori și cercetători care lucrează pentru colegii și universități. Alții sunt angajați în domeniul sănătății sau de către agenții guvernamentale, cum ar fi Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Aceștia pot lucra cu subiecți de origine animală, umană sau ambele. Ei au frecvent responsabilități care se suprapun în instruire sau în alte locuri de muncă care diseminează informații, cum ar fi editarea revistelor din industrie sau scrierea de studii despre experimentele lor.
Mulți dintre ei au diplome avansate în psihologie. Un doctorat este de obicei necesar pentru posturile de titularizare care implică analiza experimentală a comportamentului. Analiza comportamentală poate fi doar una dintre o varietate de abordări clinice investigate în astfel de posturi. Acestor cercetători li se acordă o mare libertate. Aceștia au sarcina generală de a se angaja în activități care să organizeze și să contribuie la creșterea corpului de cunoștințe de psihologie și de analiză a comportamentului.
Câțiva analiști ai comportamentului, inclusiv câțiva care au fost intim implicați în analiza experimentală a comportamentului, pun la îndoială utilitatea experimentării în astfel de circumstanțe controlate. Argumentul lor este că rezultatele generate în aceste medii artificiale rareori au vreo aplicație în lumea reală, deoarece complicațiile sunt inerente în mediile reale.
Dar prin generarea abordărilor conceptuale de bază și validarea lor cu date experimentale a condus la progrese reale în domeniu. De exemplu, cercetarea experimentală de bază a analizei comportamentale experimentale a scos la iveală pentru prima dată efectul rezultatelor diferențiale la subiecții animali. S-a constatat că acest efect întărește învățarea atunci când diferite modele de recompensă erau asociate în mod constant cu comportamente diferite… un compliment verbal, de exemplu, atunci când un câine se supune corect unei comenzi de a sta jos, față de o recompensă atunci când câinele se supune corect unei comenzi de a sta jos.
Tehnica a fost acum testată și este utilizată cu succes la pacienții umani, de exemplu în acest studiu de predare a limbajului semnelor la adulții cu deficiențe mintale.
Acest tip de experimentare continuă în analiza comportamentală și difuzarea rezultatelor în analiza comportamentală aplicată este un sistem care menține domeniul în vârful de lance al tratamentelor pentru o varietate de probleme mentale și comportamentale, cum ar fi:
- Depresia
- Turba de spectru autist (ASD)
- Turba de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
- Turba de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD)
- Turba obsesiv-compulsivă (OCD)
- Frică și fobii
- Probleme de gestionare a furiei
- Turbi de anxietate
Resurse suplimentare pentru Analiza experimentală a comportamentului
The Journal of the Experimental Analysis of Behavior – O revistă evaluată de colegi, publicată de Society for the Experimental Analysis of Behavior.
Society for the Experimental Analysis of Behavior – O asociație profesională de cercetători care publică Journal of the Experimental Analysis of Behavior și Journal of Applied Behavior Analysis.
American Psychological Association Division 25 – Divizia 25 este secțiunea din APA care se ocupă de analiza comportamentală; misiunea principală a diviziei este de a promova cercetarea de bază în analiza experimentală a comportamentului.
Back to Top