Un număr estimat de 78 de milioane de bebeluși – sau trei din cinci – nu sunt alăptați la sân în prima oră de viață, ceea ce îi expune la un risc mai mare de deces și boală și îi face mai puțin probabil să continue să alăpteze la sân, afirmă UNICEF și OMS într-un nou raport. Cei mai mulți dintre acești copii se nasc în țările cu venituri mici și medii.
Raportul notează că nou-născuții care sunt alăptați în prima oră de viață au o probabilitate semnificativ mai mare de a supraviețui. Chiar și o întârziere de câteva ore după naștere ar putea avea consecințe care să pună în pericol viața. Contactul piele-pe-piele împreună cu suptul la sân stimulează producția de lapte matern de către mamă, inclusiv colostrul, numit și „primul vaccin” al bebelușului, care este extrem de bogat în nutrienți și anticorpi.
„Când vine vorba de începerea alăptării, momentul este totul. În multe țări, poate fi chiar o chestiune de viață și de moarte”, spune Henrietta H. Fore, director executiv al UNICEF. „Cu toate acestea, în fiecare an, milioane de nou-născuți nu beneficiază de beneficiile unei alăptări timpurii, iar motivele – mult prea des – sunt lucruri pe care le putem schimba. Mamele pur și simplu nu primesc suficient sprijin pentru a alăpta în acele minute cruciale de după naștere, chiar și din partea personalului medical din unitățile sanitare.”
Ratele de alăptare în prima oră de la naștere sunt cele mai ridicate în Africa de Est și de Sud (65%) și cele mai scăzute în Asia de Est și Pacific (32%), se arată în raport. Aproape 9 din 10 copii născuți în Burundi, Sri Lanka și Vanuatu sunt alăptați la sân în prima oră. În schimb, doar doi din 10 copii născuți în Azerbaidjan, Ciad și Muntenegru fac acest lucru.*
„Alăptarea la sân le oferă copiilor cel mai bun start posibil în viață”, spune Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Trebuie să intensificăm de urgență sprijinul acordat mamelor – fie că este vorba de membrii familiei, de lucrătorii din domeniul sănătății, de angajatori și de guverne, astfel încât acestea să le poată oferi copiilor lor startul pe care îl merită.”
Capture the Moment, care analizează date din 76 de țări, constată că, în ciuda importanței inițierii timpurii a alăptării la sân, prea mulți nou-născuți sunt lăsați să aștepte prea mult timp din diferite motive, printre care:
- Hrănirea nou-născuților cu alimente sau băuturi, inclusiv lapte praf: Practicile obișnuite, cum ar fi aruncarea colostrului, un bătrân care hrănește bebelușul cu miere sau profesioniștii din domeniul sănătății care îi dau nou-născutului un anumit lichid, cum ar fi apa cu zahăr sau formula pentru sugari, întârzie primul contact critic al nou-născutului cu mama sa.
- Creșterea numărului de cezariene elective: În Egipt, ratele de cezariană s-au mai mult decât dublat între 2005 și 2014, crescând de la 20 % la 52 %. În aceeași perioadă, ratele de inițiere timpurie a alăptării la sân au scăzut de la 40% la 27%. Un studiu realizat în 51 de țări notează că ratele de inițiere timpurie a alăptării sunt semnificativ mai mici în rândul nou-născuților născuți prin cezariană. În Egipt, doar 19% dintre copiii născuți prin cezariană au fost alăptați la sân în prima oră de la naștere, comparativ cu 39% dintre copiii născuți prin naștere naturală.
- Lacune în ceea ce privește calitatea îngrijirii acordate mamelor și nou-născuților: Prezența unui asistent calificat la naștere nu pare să afecteze ratele de alăptare timpurie, potrivit raportului. În 58 de țări, între 2005 și 2017, nașterile în instituțiile de sănătate au crescut cu 18 puncte procentuale, în timp ce ratele de inițiere timpurie au crescut cu 6 puncte procentuale. În multe cazuri, bebelușii sunt separați de mamele lor imediat după naștere, iar îndrumarea din partea asistenților medicali este limitată. În Serbia, ratele au crescut cu 43 de puncte procentuale între 2010 și 2014, datorită eforturilor de îmbunătățire a îngrijirii pe care mamele au primit-o la naștere.
Studii anterioare, citate în raport, arată că nou-născuții care au început să fie alăptați între două și 23 de ore de la naștere au avut un risc cu 33% mai mare de a muri, comparativ cu cei care au început să fie alăptați în decurs de o oră de la naștere. În rândul nou-născuților care au început să alăpteze la o zi sau mai mult după naștere, riscul a fost de peste două ori mai mare.
Raportul îndeamnă guvernele, donatorii și alți factori de decizie să adopte măsuri legale puternice pentru a restricționa comercializarea formulelor de lapte praf pentru sugari și a altor înlocuitori ai laptelui matern.
Colectivul global pentru alăptare, condus de OMS și UNICEF, a publicat, de asemenea, Tabloul de bord global al alăptării 2018, care urmărește progresele înregistrate în ceea ce privește politicile și programele de alăptare. În acesta, ei încurajează țările să avanseze politici și programe care să ajute toate mamele să înceapă să alăpteze la sân în prima oră de viață a copilului lor și să continue atât timp cât doresc.
* Printre țările cu date recente (2013-2018).
.