Abcesul colonic

Resurse WikiDoc pentru Abcesul colonic

Articole

Cele mai recente articole despre Abcesul colonic

Cele mai citate articole despre Abcesul colonic

Articole de recenzie despre Abcesul colonic

Articole despre Abcesul colonic în N Eng J Med, Lancet, BMJ

Media

Diapozitive Powerpoint despre Abcesul colonic

Imagini despre Abcesul colonic

Imagini despre Abcesul colonic

.

Fotografii despre Abcesul colonic

Podcasts & MP3-uri despre Abcesul colonic

VIDEO-uri despre Abcesul colonic

Evidențe Based Medicine

Cochrane Collaboration on Colonic abscess

Bandolier on Colonic abscess

TRIP on Colonic abscess

Clinical Trials

Ongoing Trials on Colonic abscess at Clinical Trials.gov

Rezultatele testelor privind Abcesul colonic

Clinical Trials on Colonic abscess at Google

Guidelines / Policies / Govt

US National Guidelines Clearinghouse on Colonic abces

NICE Guidance on Colonic abscess

NHS PRODIGY Guidance

FDA on Colonic abscess

CDC on Colonic abscess

Cărți

Cărți despre Colonic abces

Știri

Abscesul colonic în știri

Să fiți alertat la știri despre Abcesul colonic

Tendințe de știri despre Abcesul colonic

Tendințe de știri despre Abcesul colonic

Bloggii despre Abcesul colonic

Definiții

Definiții ale abcesului colonic

Resurse pentru pacienți / Comunitate

Resurse pentru pacienți privind Abcesul colonic

Grupuri de discuții privind Abcesul colonic

Documente pentru pacienți privind Abcesul colonic

Direcții către spitalele care tratează Abcesul colonic

Calculatoare de risc și factori de risc pentru Abcesul colonic

Furnizori de servicii medicale Resurse

Simptomele abcesului colonic

Cauze &Factori de risc pentru abcesul colonic

Studii de diagnostic pentru abcesul colonic

Tratament pentru abcesul colonic

Continuarea activității medicale Educație Medicală Continuă (EMC)

Programe EMC privind Abcesul colonic

Internaționale

.

Colonic abscess en Espanol

Colonic abscess en Francais

Business

Colonic abscess in the Marketplace

Patents on Colonic abscess

Patents on Colonic abscess

Experimental / Informatics

Listă de termeni înrudiți cu Colonic abscess

Editor-…In-Chief: C. Michael Gibson, M.S., M.D. ; Editor(i)-șef(i) asociat(i): Aditya Ganti M.B.B.S.

Sinonime și cuvinte cheie: abces diverticular, abces intestinal, abces al colonului, abces diverticular colonic.
Pentru a reveni la pagina principală a abcesului, faceți clic aici.

Vizualizare generală

Abscesul colonic este definit ca o colecție localizată de puroi în interiorul peretelui colonului care poate provoca necroză și distruge țesuturile. Abcesul colonic este o entitate rară și se dezvoltă de cele mai multe ori ca o complicație a diverticulitei. În cazul în care abcesul este mic și rămâne în interiorul peretelui colonului, acesta se tratează singur cu antibiotice. Dacă abcesul este mare (> 5cms), sau nu răspunde la terapia medicală, trebuie drenat cu ajutorul unui cateter facilitat de ecografie.

Patofiziologie

• Se crede că procesul primar este o eroziune a peretelui diverticular prin creșterea presiunii intraluminale sau a particulelor alimentare inspistate.
• Urmează inflamația și necroza focală, ceea ce duce la formarea abcesului.

Patologie generală

• Suprafața seroasă a colonului are un aspect palid, cu margini aspre și exudat gălbui, împreună cu hiperemie

Constatări microscopice

• Se observă resturi necrotice focale în peretele mucoasei.
• Se observă fibrină intravasculară în vasele de sânge de dimensiuni medii.
• Se observă aglomerări de neutrofile pe aspectul seros.

Cauze

Flora intestinală naturală care include bacterii gram-negative și anaerobe joacă un rol major în dezvoltarea abcesului colonic.

.

Cauze	Cele mai frecvente	Mai puțin frecvente
Boală	Diverticulită Boala Crohns . Colită ulcerativă Cancer colorectal Perforație gastrică Traumatism penetrant	Volvulus sigmoidian
Microbi	Enterocococcus Escherichia coli Staphylococcus aureus Bacteroides fragilis Clostridium perfringen	. Klebsiella pneumoniae Pseudomonas aeruginosa Proteus

Diferențierea abcesului colonic de alte boli

.

. Boala Crohn

Boli	Caracteristici clinice					Diagnostic		Constatări asociate
	Simptomele				Semnele	Laborator. de laborator	Constatări radiologice
	Febră	Durere abdominală	Greață vomită	Diarree
+	LLQ durere localizată continuă	+	Sângeros	Sângeros	Fluiditate sau o masă discretă la nivelul LLQ a abdomenului	) se întâlnesc în boala Crohn	Ulcerațiile transmurale sunt observate la colonoscopie	Pierdere în greutate H/O, Manifestări extraintestinale Biopsie endoscopică pentru diagnostic
Gastroenterită (Bacteriană și virală) .	+	Dureri abdominale difuze, crampoase, intermitente	+	Sângeros sau apoasă	Sensibilitate de revenire, erupție cutanată	Leucococite fecale Stocultură Dosarul de toxine din fecale	Nu există constatări specifice	Intoxicație alimentară H/O, călătorie
Primară peritonită	+	Durere abdominală difuză bruscă	+	Sângeros/hidratant	Distensiune abdominală, sensibilitate de revenire	Lichidul peritoneal prezintă >500/microlitri și >25% leucocitoză polimorfonucleară.	X-ray abdomen identifică aer liber sub diafragmă CT demonstrează un abces sau lichid în abdomen	Antecendente de ciroză avansată sau nefroză Peritoneu analiza lichidului peroneal confirmă diagnosticul
Boala inflamatorie pelvină	+	Durere bilaterală în cadranul inferior	+	-.	Descărcare purulentă din osul cervical. Sensibilitate la mișcarea cervicală	Abundență de globule albe (WBC) la microscopia salină a secrețiilor vaginale Probe de laborator de col uterin. infecție cu N gonorrhoeae sau C trachomatis (prin cultură sau sondă ADN)	Explorarea ultrasonografică transvaginală sau imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) arată un lichid îngroșat-umplute de trompe, cu sau fără lichid pelvin liber sau abces tubo-ovarian (TOA).	Laparoscopia ajută la confirmarea diagnosticului
Gestație ectopică ruptă	+	Durere abdominală difuză	+	-.	Tensibilitate abdominală unilaterală sau bilaterală Rigiditate abdominală, garda La examenul pelvian, uterul poate fi ușor mărit și moale, iar sensibilitatea la mișcarea cervicală	Nivelul hormonului BHCG este ridicat în ser și în urină	Ultrasografia relevă prezența unei mase în trompele uterine.	Triade de amenoree, dureri abdominale și sângerare vaginală SIgnale de hipotensiune Ecografia transvaginală cu niveluri de BHCG reprezintă standardul de aur pentru diagnostic .

Epidemiologie și date demografice

Incidență

• Ratele de incidență a abcesului colonic în rândul grupurilor de vârstă între 18 și 44 de ani este de 15.1 până la 25,1 la 100.000 de locuitori.
• Ratele de incidență a abcesului colonic în rândul grupelor de vârstă între 45 și 64 de ani este de 65,9 până la 77,7 la 100.000 de locuitori.

Gender

• La vârsta tânără (<50 de ani), bărbații sunt mai frecvent afectați de diverticuloză decât femeile.
• La vârste mai înaintate, femeile sunt mai frecvent afectate de diverticuloză decât bărbații.

Rasă

• Persoanele caucaziene prezintă un risc mai mare de a dezvolta diverticuloză în comparație cu cele de origine asiatică și cu cele de culoare non-africană.

Factori de risc

Factori de risc în dezvoltarea abcesului colonic includ aceiași ca și în cazul bolilor diverticulare ale colonului, cum ar fi vârsta avansată, constipația cronică, bolile țesutului conjunctiv (cum ar fi sindromul Marfan sau sindromul Ehlers-Danlos), aportul scăzut de fibre alimentare, consumul ridicat de grăsimi și carne roșie și obezitatea.

Screening

Screeningul pentru abcesul de colon nu este recomandat în populația generală.

Istoria naturală, complicații și prognostic

Istoria naturală

Dacă nu este tratat, abcesul de colon se va rupe prin perete, iar acest lucru poate duce în cele din urmă la deces dacă se dezvoltă peritonita.

Complicații

• Peritonită
• Septicemie
• Hemoragie
• Moarte

Prognostic

• Majoritatea pacienților cu abces colonic se recuperează rapid cu drenaj și antibiotice IV, dar pot apărea complicații dacă tratamentul este întârziat sau dacă apare peritonita.
• De obicei durează între 10 și 28 de zile pentru a se recupera complet.
• Abscesul tipic răspunde rapid la antibiotice și drenaj percutanat și se rezolvă spontan.

Historie și simptome

Cel mai frecvent simptom al abcesului colonic este durerea abdominală în cadranul inferior stâng, împreună cu febră și frisoane. Cel mai frecvent semn este sensibilitatea în jurul părții stângi a abdomenului inferior. Pot apărea, de asemenea, greață, vărsături, frisoane, crampe, diaree și constipație. Severitatea simptomelor depinde de amploarea infecției.

Constatări de laborator

Parametrii hematologici sugestivi de infecție ca, leucocitoză, anemie, număr anormal de trombocite și funcție hepatică anormală sunt frecvent prezenți la pacienții cu abces colonic, deși pacienții care sunt debilitați sau vârstnici adesea nu reușesc să monteze leucocitoză reactivă sau febră. Hemoculturile care indică o bacteriemie polimicrobiană persistentă implică puternic prezența unui abces.

CT Abdomen

• CT abdomen este modalitatea de diagnostic preferată pentru abcesul colonic.
• Dezvăluirile includ inflamația colonică și paracolică în prezența diverticulilor subiacenți (diverticulii sunt identificați pe tomografia computerizată ca excrescențe ale peretelui colonic).
• Este frecventă îngroșarea simetrică a colonului de aproximativ 4-5 mm.
• Se observă frecvent un îngroșare a peretelui colonic. Acesta are, de obicei, straturi interne și externe cu atenuare ridicată, cu un strat mijlociu gros de atenuare scăzută.
• Perforația diverticulară liberă duce la extravazarea de aer și lichid în pelvis și în cavitatea peritoneală.
• Aerul în vezica urinară în prezența unui segment de diverticulită învecinat este sugestiv pentru o fistulă colovesicală.

Terapie medicală

Antibioticele trebuie începute imediat după ce se pune diagnosticul de abces și reprezintă singurul tratament de elecție dacă abcesul are mai puțin de 5 cm. Antibioticele preoperatorii au fost asociate cu rate mai mici de infecții ale plăgii și intraabdominale.

• 1 Terapie empirică:

• 1.1 Agent unic:

• Schemă preferată (1): Imipenem-Cilastatin 500 mg IV q6h SAU 1 g q8h
• Regim preferat (2): Imipenem-Cilastatin 500 mg IV q6h SAU 1 g q8h
• Regim preferat (2): Meropenem 1 g IV q8h
• Regim preferat (3): Doripenem 500 mg IV q8h
• Regim preferat (4): Piperacilină-tazobactam 3,375 g IV q6h

• 1.2 Combinație:

• Regim preferat (1):

• Regim preferat (1): Cefepime 2 g cîte 8-12 h ȘI Metronidazol 500 mg IV cîte 8-12 h sau 1500 mg cîte 24 h
• Regim preferat (2): Ceftazidime 2 g q8h ȘI Metronidazol 500 mg IV q8-12 h sau 1500 mg q24h
• Regim preferat (3): Ceftazidime 2 g q8h ȘI Metronidazol 500 mg IV q8-12 h sau 1500 mg q24h
• Regim preferat (3): Ciprofloxacina 400 mg q12h ȘI Metronidazol 500 mg IV q8-12 h sau 1500 mg q24h
• Regim preferat (4): Levofloxacina 750 mg q24h ȘI Metronidazol 500 mg IV q8-12 h sau 1500 mg q24h
• Nota: Terapia antimicrobiană a infecției stabilite trebuie limitată la 4-7 zile, cu excepția cazului în care este dificil de realizat un control adecvat al sursei. Duratele mai lungi ale tratamentului nu au fost asociate cu îmbunătățirea rezultatelor.

Chirurgie

Indicații

• Nu răspunde la tratamentul medical
• Absces mare (>5cms)

Drenaj percutanat

Drenajul percutanat poate fi efectuat sub ghidaj ecografic sau CT, folosind fie tehnica Seldinger, fie tehnica cu trocar. Ecografia este limitată dacă abcesul este mic, ascuns de alte structuri sau dacă este necesară o plasare precisă din cauza vaselor sau organelor din apropiere. În aceste cazuri, CT este modalitatea optimă de imagistică. Atunci când un abces este adânc în pelvis, în funcție de localizarea specifică a colecției de lichid, accesul poate fi obținut prin abordări transgluteale, transvaginale sau transrectale. În cazul în care colecția de lichid este sterilă, este de preferat un abord transgluteal, deoarece permite o tehnică sterilă. În funcție de localizarea abcesului, pacientul este așezat în decubit ventral sau în decubit dorsal pe masa de CT. Scanarea de localizare cu ajutorul CT permite în selectarea unei ferestre sigure de acces în colecție. Se avansează un set de introducere coaxial de micropuncturare în abces sub ghidaj CT. Un fir de ghidare Amplatz este avansat prin teacă și înfășurat în abces. După dilatarea în serie a tractului cu un dilatator, un drenaj cu coadă de porc este avansat peste firul de ghidare și desfășurat.

Prevenție

Fibrele alimentare și o dietă vegetariană pot reduce incidența bolii diverticulare simptomatice prin scăderea inflamației intestinale și modificarea microbiotei intestinale..activitatea fizică viguroasă pare să reducă riscul de diverticulită și sângerare diverticulară.