Boli cauzate de Acanthamoeba includ cheratita și encefalita amibiană granulomatoasă (GAE). Aceasta din urmă este adesea, dar nu întotdeauna, întâlnită la pacienții imunodeprimați. GAE este cauzată de amibele care pătrund în organism printr-o rană deschisă și apoi se răspândesc în creier. Combinația dintre răspunsurile imune ale gazdei și proteazele amibiene secretate provoacă o umflătură masivă a creierului care duce la deces la aproximativ 95% dintre cei infectați.
Encefalita amibiană granulomatoasă (GAE)Edit
Encefalita amibiană granulomatoasă (GAE) este cauzată de infecția amibiană a sistemului nervos central (SNC). Se caracterizează prin simptome neurologice, inclusiv cefalee, convulsii și anomalii ale stării mentale. Acestea se agravează progresiv în decurs de săptămâni sau luni, ducând la deces la majoritatea pacienților. Infecția este în general asociată cu afecțiuni subiacente, cum ar fi imunodeficiența, diabetul, tumorile maligne, malnutriția, lupusul eritematos sistemic și alcoolismul. Parazitul pătrunde în organism prin tăieturi în piele sau prin inhalare în tractul respirator superior. Parazitul se răspândește apoi prin sânge în SNC. Acanthamoeba traversează bariera hemato-encefalică prin mijloace care nu sunt încă înțelese. Invazia ulterioară a țesutului conjunctiv și inducerea unor răspunsuri proinflamatorii duce la leziuni neuronale care pot fi fatale în câteva zile. Leziunile granulomatoase pure sunt rare la pacienții cu SIDA și alte stări de imunodeficiență înrudite, deoarece pacienții nu au un număr adecvat de celule T CD+ve pentru a organiza un răspuns granulomatos la infecția cu Acanthamoeba în SNC și în alte organe și țesuturi. Un manșon perivascular cu amibele în țesutul necrotic este o constatare obișnuită în SIDA și în stările de imunodeficiență cu celule T înrudite.
Biopsia cerebrală relevă în mod normal edem sever și necroză hemoragică. Un pacient care a contractat această boală prezintă de obicei simptome subacute, inclusiv stare mentală alterată, dureri de cap, febră, rigiditate a gâtului, convulsii și semne neurologice focale (cum ar fi paralizii ale nervilor cranieni și comă), toate acestea ducând la deces în decurs de o săptămână până la câteva luni. Din cauza rarității acestui parazit și a lipsei de cunoștințe, în prezent nu se cunosc diagnostice sau tratamente bune pentru infecția cu Acanthamoeba. Cazurile de cheratită cu Acanthamoeba din trecut s-au rezolvat în urma unei terapii constând în atropină și alte câteva medicamente fără efecte antimicrobiene. Publicații recente arată că atropina interferează cu receptorul CHRM1 al protistului, provocând moartea celulară.
Infecția o imită de obicei pe cea a leptomeningitei bacteriene, a meningitei tuberculoase sau a encefalitei virale. Diagnosticul greșit duce adesea la un tratament eronat, ineficient. În cazul în care Acanthamoeba este diagnosticată corect, tratamentele actuale, cum ar fi amfotericina B, rifampicina, trimetoprim-sulfametoxazol, ketoconazol, fluconazol, sulfadiazină sau albendazol, au un succes doar timid. Diagnosticul corect și la timp, precum și îmbunătățirea metodelor de tratament și înțelegerea parazitului sunt factori importanți în îmbunătățirea rezultatelor infecției cu Acanthamoeba. O lucrare publicată în 2013 a arătat efectele substanțiale ale unor medicamente aprobate de FDA, cu o rată de ucidere in vitro de peste 90%. Aceste rezultate au fost efecte in vitro, dar, deoarece medicamentele sunt deja aprobate, infecțiile umane pot fi vizate după calcularea dozelor în cadrul studiilor clinice efectuate cu aceste diverse grupuri de medicamente.
Cheratită acanthamoebicăEdit
Când sunt prezente în ochi, tulpinile de Acanthamoeba pot provoca cheratită acanthamoebică, care poate duce la ulcerații corneene sau chiar la orbire. Această afecțiune apare cel mai adesea în rândul purtătorilor de lentile de contact care nu-și dezinfectează corect lentilele, fapt agravat de faptul că nu se spală pe mâini înainte de a manipula lentilele. Soluțiile multifuncționale pentru lentile de contact sunt în mare măsură ineficiente împotriva Acanthamoeba, în timp ce soluțiile pe bază de peroxid de hidrogen au caracteristici bune de dezinfecție.
Primul tratament de vindecare a unei infecții corneene a fost realizat în 1985 la Moorfields Eye Hospital.
În mai 2007, Advanced Medical Optics, producătorul produselor Complete Moisture Plus Contact Lens Solution, a emis o retragere voluntară de pe piață a soluțiilor Complete Moisture Plus. Teama era că purtătorii de lentile de contact care foloseau soluția lor prezentau un risc mai mare de cheratită acanthamoebică decât purtătorii de lentile de contact care foloseau alte soluții. Producătorul a rechemat produsul după ce Centrele pentru Controlul Bolilor din Statele Unite au constatat că 21 de persoane ar fi putut contracta o infecție cu Acanthamoeba după ce au folosit Complete Moisture Plus în luna anterioară diagnosticului.
Ca rezervor bacterianEdit
Câteva specii de bacterii care pot provoca boli umane sunt, de asemenea, capabile să infecteze și să se reproducă în cadrul speciilor de Acanthamoeba. Printre acestea se numără Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa și unele tulpini de Escherichia coli și Staphylococcus aureus. Pentru unele dintre aceste bacterii, replicarea în interiorul Acanthamoeba a fost asociată cu o creștere îmbunătățită în macrofage și cu o rezistență sporită la unele antibiotice. Mai mult, din cauza prevalenței ridicate a Acanthamoeba în mediul înconjurător, s-a propus ca aceste amibe să servească drept rezervor de mediu pentru unii agenți patogeni umani.
.