De Rebekah Moan, redactor de la AuntMinnie.com
4 martie 2015
Când vine vorba de depistarea femeilor pentru cancerul de sân, cele cu sâni denși sau cu anomalii tisulare tind să fie cele mai problematice, dar ecografia mamară și-a dovedit și continuă să își dovedească utilitatea pentru aceste femei, spun cercetătorii de top.
Stimările pentru sensibilitatea mamografiei variază între 65% și 91%, iar efectul de mascare a țesutului mamar dens este cea mai relevantă cauză a falselor negative, potrivit Dr. Veronica Girardi de la Istituti Ospedalieri Bresciani din Brescia, Italia, vorbitor la cursul de perfecționare ECR 2015 de astăzi.
„Când luăm în considerare densitatea sânului, există două probleme diferite: Una este că influențează detectarea cancerului pe imagistica mamografică, iar a doua este posibilul său efect independent asupra riscului de cancer de sân”, a precizat ea. „Densitatea sânului este asociată în mod semnificativ cu un risc crescut de cancer de sân la orice vârstă, dar nu pare să influențeze precizia ecografică. Din acest motiv, asocierea ecografiei la mamografie la femeile cu sân dens a fost propusă de mulți autori, deși nu există dovezi de reducere a mortalității.”
Girardi pledează pentru ecografie deoarece, în special în comparație cu mamografia și IRM, este rapidă, disponibilă pe scară largă, bine tolerată, foarte sigură și relativ ieftină. În plus, poate stimula detectarea cancerului cu aproximativ 2,9%, așa cum s-a constatat într-un studiu recent al grupului ei. Cu toate acestea, ecografia poate crește numărul biopsiilor fals-pozitive.
„Nu dispunem de informații suficiente pentru o analiză amănunțită a costurilor, dar este destul de evident că ecografia implică un cost suplimentar relevant în comparație cu mamografia doar și determină o creștere majoră a procedurilor invazive de diagnosticare”, a spus ea.
A fost nevoie de aproximativ 540 de examinări cu ultrasunete pentru a detecta un cancer suplimentar, ceea ce depinde, bineînțeles, de caracteristicile pacientelor, cum ar fi vârsta, cancerele anterioare sau sânii denși.
„Studiile anterioare arată că detectarea suplimentară a cancerului prin ultrasunete este susceptibilă să îmbunătățească beneficiul screeningului în cazul sânilor denși și sprijină punerea în aplicare a unui studiu randomizat al ultrasunetelor auxiliare la femeile cu densitate crescută a țesutului mamar”, a explicat ea. „În Japonia și Suedia sunt în curs de desfășurare studii de evaluare a reducerii mortalității.”
Decizia privind utilizarea ecografiei mamare ar trebui să fie una individuală și ar trebui să țină cont de contextul pacientei, în special de beneficiile și daunele specifice.
„Deși screeningul suplimentar cu imagistică prin rezonanță magnetică mamară este de obicei preferat pentru femeile care prezintă un risc foarte ridicat de cancer mamar (de ex, femeile cu un risc pe parcursul vieții de peste 20%, femeile care sunt BRCA-pozitive sau care au mai multe rude de gradul întâi cu antecedente de cancer mamar în premenopauză), ecografia mamară de screening ar trebui să fie luată în considerare la femeile cu risc foarte ridicat de cancer mamar care nu pot tolera imagistica mamară prin RMN, precum și la acele femei cu țesut mamar dens și risc intermediar sau chiar mediu”, a declarat Girardi.
Studiile viitoare ar trebui să stabilească strategii de reducere a rezultatelor fals-pozitive și să continue să optimizeze atât ecografia de screening manuală efectuată de un tehnolog, cât și ecografia automată a sânului întreg la femeile cu țesut mamografic dens.
De asemenea, în cadrul sesiunii științifice, dr. Corinne Balleyguier, de la departamentul de imagistică de diagnosticare de la Gustave Roussy Cancer Campus din Villejuif, Franța, intenționează să discute dacă elastosonografia oferă adevărate progrese sau o speranță falsă.
„Ultrasonografia (US) modul B este un instrument de imagistică consacrat și provocator în diagnosticarea anomaliilor țesutului mamar”, a remarcat ea. „US oferă un grad ridicat de sensibilitate în diferențierea tumorilor maligne; cu toate acestea, rezultatele fals-pozitive reprezintă un dezavantaj pentru US.”
Elastografia îmbunătățește specificitatea ultrasunetelor. Cea mai frecventă tehnică de imagistică a elasticității este elastografia cu mâna liberă, care necesită o compresie manuală asupra unei leziuni cu ajutorul sondei de ultrasunete.
„Această tehnică este ușor fezabilă, cu o curbă de învățare, dar rămâne dependentă de operator”, a continuat ea. „Imagistica elasticității undelor de forfecare este o nouă tehnologie care oferă o analiză calitativă și cantitativă pe o leziune și este mai puțin dependentă de operator.”
Elasticitatea undelor de forfecare sau elastografia poate îmbunătăți caracterizarea leziunilor mamare și poate ajuta la o mai bună clasificare a leziunilor nedeterminate, cum ar fi nodulii BI-RADS 4a și 3. De fapt, caracteristicile imagistice de elasticitate au fost adăugate în cea mai recentă versiune a lexiconului ecografic BI-RADS.
„Imagistica de elasticitate nu este obligatorie, dar poate fi utilizată ca un instrument suplimentar pentru a ajuta la caracterizare”, a spus ea. „Oricum, în caz de dubiu, caracteristicile imagistice B-mode ar trebui în continuare să fie luate în considerare cu prioritate față de rezultatele de elasticitate. Principiile imagisticii de elasticitate, cu o prezentare generală a diferitelor moduri de elasticitate care pot fi utilizate, vor fi prezentate în timpul acestei sesiuni.”
Între timp, Dr. Suzanne Diepstraten, de la departamentul de radiologie de la Centrul Medical Universitar Utrecht din Olanda, va prezenta dacă stadializarea ganglionară a cancerului de sân este încă necesară.
„În cancerul de sân, starea ganglionilor limfatici axilari este un factor prognostic important și un factor de orientare în deciziile de tratament”, a spus ea. „Biopsia ganglionului santinelă, urmată de disecția ganglionului limfatic axilar în cazurile în care ganglionul santinelă se dovedește a fi pozitiv, a fost standardul de îngrijire pentru stadializarea ganglionară axilară pentru mai mult de un deceniu. Un dezavantaj al acestei abordări este necesitatea unei intervenții chirurgicale în două etape la pacientele cu afectare axilară.”
Studii recente au arătat că la pacientele cu afectare axilară limitată care sunt supuse unui tratament de conservare a sânului, disecția ganglionară axilară ulterioară nu îmbunătățește supraviețuirea generală sau reduce recidiva locală, ceea ce înseamnă că este necesară o reevaluare a valorii stadializării axilare preoperatorii pentru acest subgrup de paciente.
„Studiile viitoare care investighează stadializarea axilară preoperatorie ar trebui să vizeze metode care să permită diferențierea între implicarea axilară limitată versus extinsă sau identificarea și prelevarea specifică a ganglionului limfatic santinelă”, a concluzionat ea.
Publicat inițial în ECR Today din 4 martie 2015.
Copyright © 2015 European Society of Radiology
Post-Connecticut, cum se comportă ecografia mamară?CHICAGO – La cinci ani după ce prima lege de notificare a densității sânului a fost adoptată în Connecticut, alte 18 state au parafat propriile versiuni ale legislației….
ABUS plus mamografia crește rata de detectare a cancerului cu peste 30%Adăugarea ecografiei mamare automate (ABUS) la mamografie pentru depistarea cancerului de sân crește rata de detectare a cancerelor invazive cu peste 30%,…
Atât elastografia prin deformare, cât și elastografia cu unde de forfecare se pot combina bine cu ecografia în mod B pentru a îmbunătăți diferențierea leziunilor mamare maligne și benigne…
Problemele legate de mamelon și ultrasunetele mamare automatizate sunt supuse unei examinări intenseVIENA – O prezentare la cursul de ecografie mamară de joi din cadrul ECR 2014 își propune să răspundă la întrebările legate de mamelon și zona areolară și, de asemenea, va…
Majoritatea cancerelor mamare detectate la ecografia de screening nu se văd pe mamografii, chiar și în retrospectivă, ceea ce sugerează că un screening suplimentar cu ultrasunete…
Ultima actualizare rm 3/24/2015 9:35:29 AM
.