Ce este mai exact un rezumat?

Vizualizare generală

Un rezumat este un scurt rezumat al cercetării dvs. finalizate. Acesta este menit să descrie munca dumneavoastră fără a intra în mari detalii. Rezumatele trebuie să fie de sine stătătoare și concise, explicând munca dvs. cât mai pe scurt și mai clar posibil. Diferitele discipline necesită abordări ușor diferite ale rezumatelor, așa cum vor fi ilustrate de exemplele de mai jos, așa că ar fi înțelept să studiați câteva rezumate din propriul domeniu înainte de a începe să scrieți unul.

Considerații generale

Probabil cea mai importantă funcție a unui rezumat este aceea de a ajuta cititorul să decidă dacă este interesat să citească întreaga dvs. publicație. De exemplu, imaginați-vă că sunteți un student de licență care stă în bibliotecă până târziu într-o seară de vineri. Sunteți obosit, plictisit și sătul să tot căutați articole despre istoria țelinei. Ultimul lucru pe care ți-l dorești este să citești un întreg articol doar pentru a descoperi că nu contribuie cu nimic la argumentul tău. Un rezumat bun poate rezolva această problemă, indicându-i cititorului dacă lucrarea este susceptibilă de a fi semnificativă pentru proiectul său de cercetare particular. În plus, rezumatele sunt folosite pentru a ajuta bibliotecile să catalogheze publicațiile pe baza cuvintelor cheie care apar în ele.

Un rezumat eficient va conține mai multe caracteristici cheie:

1. Expunere de motivare/problemă: De ce este importantă cercetarea/argumentul dumneavoastră? Ce lacună practică, științifică, teoretică sau artistică umple proiectul dumneavoastră?
2. Metode/procedură/abordare: Ce ați făcut de fapt pentru a obține rezultatele dumneavoastră? (de exemplu, ați analizat 3 romane, ați realizat o serie de 5 picturi în ulei, ați intervievat 17 studenți)
3. Rezultate/constatări/produs: Ca urmare a finalizării procedurii de mai sus, ce ați învățat/inventat/creat?
4. Concluzie/implicații: Care sunt implicațiile mai mari ale constatărilor dumneavoastră, în special pentru problema/lipsa identificată anterior? De ce este valoroasă această cercetare?

În practică

Să aruncăm o privire la câteva exemple de rezumate și să vedem unde apar aceste componente. Pentru a vă da o idee despre modul în care autorul îndeplinește aceste „cerințe” de redactare a rezumatelor, diferitele caracteristici au fost codificate prin culoare pentru a corespunde numerelor enumerate mai sus. Formatul general al unui rezumat este în mare parte previzibil, cu unele diferențe în funcție de disciplină. Un tip de rezumat care nu este discutat aici este „rezumatul descriptiv”, care doar rezumă și explică cercetările existente, mai degrabă decât să informeze cititorul despre o nouă perspectivă. După cum vă puteți imagina, un astfel de rezumat ar omite anumite componente ale modelului nostru cu patru culori.

SEMPLE DE ABSTRACTURI

ABSTRACT #1: Istorie / Științe sociale

„Războiul lor”: Perspectiva militarilor sud-vietnamezi în propriile lor cuvinte
Autor: Actorul: Julie Pham

În ciuda vastei cercetări efectuate de americani asupra Războiului din Vietnam, se cunosc puține lucruri despre perspectiva militarilor sud-vietnamezi, numiți oficial Forțele Armate ale Republicii Vietnam (RVNAF). Imaginea generală care reiese din literatura de specialitate este negativă: soldați leneși, corupți, lipsiți de patriotism, apatici, cu un spirit de luptă slab. Acest studiu recuperează o parte din perspectiva militarilor sud-vietnamezi pentru o audiență americană prin intermediul unor interviuri calitative cu 40 de veterani ai RVNAF care locuiesc în prezent în San José, Sacramento și Seattle, unde se află trei dintre cele mai mari cinci comunități vietnamezo-americane din țară. O analiză a acestor interviuri oferă propriile explicații ale veteranilor care complică și uneori chiar contestă trei ipoteze larg răspândite despre armata sud-vietnameză: 1) RVNAF era plină de corupție la vârful ierarhiei, ceea ce a afectat moralul celor din rândurile inferioare; 2) relațiile rasiale dintre militarii sud-vietnamezi și americani erau tensionate și ostile; și 3) RVNAF a fost apatică în apărarea Vietnamului de Sud de comunism. Poveștile adaugă nuanțe la înțelegerea noastră cu privire la cine erau sud-vietnamezii în Războiul din Vietnam. Acest studiu face parte dintr-o serie tot mai mare de cercetări privind perspectivele non-americane asupra războiului. Utilizând o sursă de istorie vietnameză în mare parte neexploatată – istorii orale cu imigranți vietnamezi – acest proiect va contribui la viitoarele cercetări pe subiecte similare.

Acesta a fost un rezumat destul de elementar care ne permite să examinăm mai amănunțit părțile sale individuale.

Motivație/ enunțarea problemei: Autorul identifică faptul că au fost efectuate cercetări anterioare despre Războiul din Vietnam, dar că acestea nu au reușit să abordeze subiectul specific al armatei din Vietnamul de Sud. Acest lucru este bun pentru că arată modul în care cercetarea autorului se încadrează în imaginea de ansamblu. Nu este un lucru rău să fii critic față de alte cercetări, dar fii respectuos din punct de vedere academic (de exemplu, „Cercetătorii anteriori sunt proști și nu știu despre ce vorbesc” sună cam neprofesionist).

Metode/procedură/abordare: Autoarea face o treabă bună în explicarea modului în care a efectuat cercetarea, fără a da detalii inutile. Faptul că a menționat că a realizat interviuri calitative cu 40 de subiecți este semnificativ, dar, în mod înțelept, ea nu precizează în mod explicit tipurile de întrebări puse în timpul interviului, ceea ce ar fi excesiv.

Rezultate/constatări/produs: Rezultatele utilizează bine numerotarea pentru a indica în mod clar ceea ce a fost constatat în urma cercetării – deosebit de util, deoarece oamenii adesea doar scanează rezumatele pentru a afla rezultatele unui experiment.

Concluzie/implicații: Deoarece această lucrare este de natură istorică, constatările sale pot fi greu de extrapolat la fenomenele din zilele noastre, dar autoarea identifică importanța lucrării sale ca parte a unui corp de cercetare în creștere, care merită investigat în continuare. Această strategie funcționează pentru a încuraja viitoarele cercetări pe această temă.

ABSTRACT #2: Științele Naturii
„A Lysimeter Study of Grass Cover and Water Table Depth Effects on Pesticide Residues in Drainage Water”
Autori: Prof. dr: A. Liaghat, S.O. Prasher

Un studiu a fost întreprins pentru a investiga efectul acoperirii solului și a ierbii, atunci când este integrat cu managementul nivelului freatic (drenaj subteran și drenaj controlat), în reducerea reziduurilor de erbicide în apa de drenaj agricol. Douăsprezece lizimetre din PVC, cu o lungime de 1 m și un diametru de 450 mm, au fost umplute cu un sol nisipos și utilizate pentru a studia următoarele patru tratamente: drenaj subteran, drenaj controlat, acoperire cu iarbă (gazon) și sol gol. Apa contaminată care conținea reziduuri de atrazină, metolaclor și metribuzină a fost aplicată în lizimetre și au fost colectate probe de efluent de drenaj. S-au constatat reduceri semnificative ale concentrațiilor de pesticide în toate tratamentele. În primul an, nivelurile de erbicide au fost reduse semnificativ (nivel de 1%), de la o medie de 250 mg/L la mai puțin de 10 mg/L. În al doilea an, în liziere a fost aplicată apă poluată de 50 mg/L, care este considerată mai realistă și mai rezonabilă în apele de drenaj naturale, iar reziduurile de erbicide din apele de drenaj au fost reduse la mai puțin de 1 mg/L. Lisimetrele de drenaj subteran acoperite cu iarbă s-au dovedit a fi cel mai eficient sistem de tratare.

Motivație/ enunțarea problemei: Încă o dată, observăm că problema – mai degrabă subiectul studiului – este enunțat primul în rezumat. Acest lucru este normal pentru rezumate, în sensul că doriți să includeți mai întâi cele mai importante informații. Rezultatele pot părea cea mai importantă parte a rezumatului, dar fără a menționa subiectul, rezultatele nu vor avea prea mult sens pentru cititori. Observați că rezumatul nu face referiri la alte cercetări, ceea ce este în regulă. Nu este obligatoriu să citați alte publicații într-un rezumat și, de fapt, a face acest lucru ar putea distrage atenția cititorului de la experimentul Dvs. În orice caz, este probabil ca alte surse să iasă la suprafață în discuția/concluzia lucrării dumneavoastră.

Metode/procedură/abordare: Observați că autorii includ numere și figuri pertinente în descrierea metodelor lor. O descriere extinsă a metodelor ar include probabil o listă lungă de valori numerice și condiții pentru fiecare probă experimentală, așa că este important să includeți în rezumatul dvs. doar cele mai importante valori – cele care ar putea face ca studiul dvs. să fie unic. În plus, observăm că o descriere metodologică apare în două părți diferite ale rezumatului. Acest lucru este în regulă. Ar putea funcționa mai bine să vă explicați experimentul prin conectarea mai strânsă a fiecărei metode cu rezultatul său. Un ultim aspect: autorul nu își face timp să definească – sau să ofere informații de fond despre – „atrazină”, „metalaclor”, „lizimetru” sau „metribuzin”. Acest lucru se poate datora faptului că alți ecologiști știu ce sunt acestea, dar chiar dacă nu este cazul, nu ar trebui să vă faceți timp să definiți termenii în rezumatul dumneavoastră.

Rezultate/constatări/produs: Similar cu componenta de metode a rezumatului, doriți să vă condensați concluziile pentru a include doar rezultatul major al experimentului. Din nou, acest studiu s-a concentrat pe două încercări majore, astfel încât ambele încercări și ambele rezultate majore sunt enumerate. Un cuvânt deosebit de important de luat în considerare atunci când împărtășiți rezultatele într-un rezumat este „semnificativ”. În statistică, „semnificativ” înseamnă, în linii mari, că rezultatele dvs. nu s-au datorat întâmplării. În lucrarea dvs., rezultatele dvs. pot avea sute de cuvinte și pot implica zeci de tabele și grafice, dar, în cele din urmă, cititorul dvs. vrea doar să știe: „Care a fost rezultatul principal și dacă acest rezultat a fost semnificativ?” Așadar, încercați să răspundeți la aceste două întrebări în rezumat.

Concluzie/implicații: Concluzia acestui rezumat sună mai mult ca un rezultat: „…s-a constatat că lizimetrele acoperite cu iarbă au fost cel mai eficient sistem de tratament”. Acest lucru poate părea incomplet, deoarece nu se explică modul în care acest sistem ar putea/ar trebui/ar trebui să fie aplicat în alte situații, dar este în regulă. Există suficient spațiu pentru a aborda aceste aspecte în corpul lucrării.

ABSTRACT #3: Philosophy / Literature

„Participatory Legitimation: A Reply to Arash Abizadeh”
Autor: Eric Schmidt, Louisiana State University, 2011

Argumentul lui Arash Abizadeh împotriva controlului unilateral al frontierelor se bazează pe teza demosului nemărginit, care este susținută negativ prin argumentarea faptului că „teza demosului mărginit” este incoerentă. Incoerența apare din două motive: (1) Principiile democratice nu pot fi aduse asupra unor chestiuni (controlul frontierelor) logic anterioare constituirii unui grup și (2), definirea civică a cetățenilor și non-cetățenilor creează o „problemă de externalitate”, deoarece actul de definire este un exercițiu de putere coercitivă asupra tuturor persoanelor. Teza demosului limitat este respinsă pentru că „voința poporului” nu reușește să legitimeze ordinea politică democratică, deoarece nu poate exista o voință politică pre-politică a poporului. Cu toate acestea, eu susțin că „voința poporului” poate fi manifestată în cadrul unei înțelegeri solide a legitimării participative, care există concomitent cu statul politic și, astfel, definește atât granițele sale, cât și cetățenii ca fiind delimitate, salvând teza demosului delimitat și compromițând restul articolului lui Abizadeh.

Este posibil ca această lucrare să nu aibă niciun sens pentru cineva care nu studiază filozofia sau care nu a citit textul criticat. Cu toate acestea, putem totuși vedea unde autorul separă diferitele componente ale rezumatului, chiar dacă nu înțelegem terminologia folosită.

Motivație/ enunțarea problemei: Problema nu este chiar o problemă, ci mai degrabă convingerea unei alte persoane cu privire la un subiect. Din acest motiv, autorul își face timp să explice cu atenție teoria exactă pe care o va contrazice.

Metode/procedură/abordare: Recenzile de acest gen sunt pur critice și nu implică neapărat efectuarea de experimente ca în celelalte rezumate pe care le-am văzut. Totuși, o lucrare ca aceasta poate încorpora idei din alte surse, la fel ca și definiția noastră tradițională a cercetării experimentale.

Rezultate/constatări/produs: Într-o lucrare de acest gen, „constatările” tind să semene cu ceea ce ați concluzionat despre ceva, care se va baza în mare parte pe propria dvs. opinie, susținută de diverse exemple. Din acest motiv, concluzia acestei lucrări este: „Voința poporului”, corespunde de fapt unei „teze a demosului limitat”.” Chiar dacă nu suntem siguri de semnificația termenilor, putem vedea clar că constatarea (argumentul) este în sprijinul lui „bounded”, mai degrabă decât al lui „unbounded.”

Concluzie/implicații: Dacă constatarea noastră este că „bounded” este corect, atunci ce ar trebui să concluzionăm? Unele lucrări critice încearcă să lărgească concluzia pentru a arăta ceva în afara domeniului de aplicare al lucrării. De exemplu, dacă A.A. crede că „teza sa despre demosul nemărginit” este corectă (când de fapt se înșeală), ce spune acest lucru despre el? Despre filozofia sa? Despre societate în ansamblu? Poate că oamenii care sunt de acord cu el sunt mai predispuși să voteze cu democrații, mai predispuși să aprobe anumite politici de imigrare, mai predispuși să dețină labrador retriever ca animal de companie, etc.

Aplicarea acestor abilități

Acum că știți structura generală a unui rezumat, iată câteva sfaturi de care să țineți cont în timp ce vă scrieți propriul rezumat:

1. Rezumatul este de sine stătător

• • Un rezumat nu ar trebui să fie considerat „parte” a unei lucrări – ar trebui să fie capabil să stea independent și totuși să spună cititorului ceva semnificativ.

2. Păstrați-l scurt

• • O regulă generală de lungime a rezumatului este de 200-300 de cuvinte, sau aproximativ o zecime din întreaga lucrare.

3. Nu adăugați informații noi

• • Dacă ceva nu apare în lucrarea propriu-zisă, atunci nu-l puneți în rezumat.

4. Fiți consecvent cu vocea, tonul și stilul

• • Încercați să scrieți rezumatul în același stil ca și lucrarea dvs. (de exemplu, dacă nu folosiți contracții în lucrare, atunci nu le folosiți în rezumat).

5. Fiți concis

• • Încercați să vă scurtați propozițiile cât mai des posibil. Dacă puteți spune ceva clar în cinci cuvinte, mai degrabă decât în zece, atunci faceți-o.

6. Împărțiți componentele sale

• • Dacă vi se permite, subdivizați componentele rezumatului dvs. cu titluri boldate pentru „Background”, „Methods”, etc.

7. Rezumatul ar trebui să facă parte din procesul de scriere

• • Considerați să vă scrieți rezumatul după ce ați terminat întreaga lucrare.
  • Nu este nimic greșit în a copia și lipi propoziții și fraze importante din lucrarea dvs. … cu condiția ca acestea să fie propriile dvs. cuvinte.
  • Scrieți mai multe ciorne și continuați să revizuiți. Un rezumat este foarte important pentru publicația (sau lucrarea) dvs. și trebuie tratat ca atare.

.