Definiția lui obscur
Definiția lui obscur este orice lucru care are puțină sau deloc lumină.
Se aplică și la ceea ce este întunecat pentru că soarele a apus sau pentru că nu există lumină.
Aplicat la scara culorilor, specifică faptul că culoarea în cauză este mai aproape de negru decât o alta de aceeași nuanță.
Prin extensie, este folosit pentru a explica ceva care este dificil de înțeles sau confuz. Deși se poate aplica și la oameni. Astfel, denumește pe cineva care are un mod de a fi, impenetrabil sau de nepătruns.
Poate desemna, de asemenea, orice an, epocă sau perioadă caracterizată prin lipsa de informații sau dominată de obscurantism. Este practica premeditată de a împiedica anumite fapte și cunoștințe să fie difuzate publicului.
Din punct de vedere intelectual și istoric se împarte în:
– opoziția sau restricționarea difuzării cunoștințelor către public
– obscuritatea deliberată în sensul tuturor cunoștințelor greu de înțeles. Acest lucru poate fi observat în secolele XIX și XX. Acolo se folosește termenul obscurantism, acuzând un autor că scrie într-o manieră obscură pentru a-și ascunde trivialitatea intelectuală.
Acest adjectiv este folosit și la feminin, pentru a se referi la o perioadă din istoria Greciei. Este perioada de la sfârșitul lumii miceniene (între 1200 și 1100 î.Hr.) până în secolul al VIII-lea î.Hr. Denumirea este dată deoarece nu există surse care să permită o reconstituire istorică a acestei perioade.
Se referă la orice eveniment care pare să conțină ceva criminal sau suspect. Precum și pentru ceea ce este incert sau care generează neîncredere.
Se poate folosi și în cazul a ceva sau cuiva care nu se remarcă sau care nu are prestigiu.
Ca substantiv, se referă, în cadrul teatrului, la stingerea luminilor de scenă în piesele de teatru. Este substitutul cortinei, deoarece marchează sfârșitul unei scene sau al unui act și începutul altuia.
Obscuro este grafia moștenită direct din latină, care mai târziu, din economie de pronunție și ortografie, a devenit oscuro. Academia Regală Spaniolă (RAE) consideră că ambele sunt corecte și, prin urmare, pot fi utilizate în mod interschimbabil. Cu toate acestea, deoarece oscuro este mai în concordanță cu pronunția. Adică, la articularea reală și efectivă a cuvântului de către vorbitorii de spaniolă, această formă este recomandată.
Etimologia lui obscuro se întoarce la latină. Provine de la adjectivul obscurus, obscura, obscurum. Acest termen este format din prefixul ob- care înseamnă opoziție, confruntare, și rădăcina indo-europeană *(s)keu- care înseamnă a ascunde, a acoperi.
.