Sacramentele sunt calea de a primi harul veșnic al lui Dumnezeu, sunt mijloacele prin care credinciosul se poate apropia de dragostea lui Dumnezeu și poate experimenta mila și binecuvântările sale nesfârșite de-a lungul întregii sale vieți. Această postare SpiritualRay vă va ajuta să înțelegeți mai bine cele șapte sacramente ale Bisericii Catolice și semnificațiile lor.
Știați că?
Teologii din secolul al XII-lea au întocmit între 5 și 30 de liste pentru a defini și preciza clar ce ritualuri sunt sacramente. Petru Lombard a fost cel care a enumerat cele șapte sacramente care au fost esențiale pentru viața bisericii medievale din Occident.
Sursa: Historical Dictionary of Catholicism
de William J. Collinge
Vrei să scrii pentru noi? Ei bine, căutăm scriitori buni care vor să răspândească vestea. Luați legătura cu noi și vom discuta…
Să lucrăm împreună!
Înainte de a începe să explicăm orice altceva, să începem cu semnificația cuvântului „Sacrament”. Acesta a fost introdus în anul 200 d.Hr. de către Tertulian și este derivat din cuvântul latin ecleziastic ‘sacrāmentum’, sacer însemnând sfânt. În Roma Antică, acest termen era folosit pentru a se adresa jurământului de credință al unui soldat. Tertulian, un scriitor creștin istoric, a sugerat că sacramentele sunt la fel de simbolice ca și jurământul unui soldat de a se dedica unei noi vieți. Expresia ex opere operato, care înseamnă „din opera lucrată”, este folosită de obicei în contextul Sfintelor Sacramente, pentru a fundamenta eficacitatea acestora, atât în ceea ce privește materia, cât și forma. Aceasta înseamnă că un sacrament este considerat independent de meritele slujitorului sau ale celui care îl primește.
Catehismul Bisericii Catolice (CCC) afirmă următoarele cu referire la cele șapte sacramente: „Întreaga viață liturgică a Bisericii se învârte în jurul sacrificiului euharistic și al sacramentelor. Există șapte sacramente în Biserică: Botezul, Confirmarea sau Crismația, Euharistia, Penitența, Ungerea bolnavilor, Sfânta Împărtășanie și Căsătoria”. Următoarea secțiune explică aceste sacramente și semnificațiile lor în mod individual.
Cele șapte sacramente catolice și semnificația lor
Sacramentele enumerate mai jos sunt cruciale în viața fiecărui catolic. Ele au fost scrise și promulgate în documentele Conciliului de la Trent (1545-1563). Se consideră că acestea au fost instituite de Isus Cristos însuși și, astfel, încredințate Bisericii pentru ca toți membrii ei să trăiască în Cristos și să se împărtășească din harul și iubirea sa. Fiecare sacrament aduce momentul în care putem experimenta atingerea divină a lui Isus, în care el ne umple inimile cu puritatea, lumina și mila sa.
Cele șapte sacramente sunt împărțite în trei secțiuni diferite. Primele trei sacramente – Botezul, Confirmarea sau Crismația și Euharistia – sunt cunoscute ca sacramente de inițiere. Penitența și Ungerea bolnavilor fac parte din sacramentele de vindecare și, în cele din urmă, Sfântul Ordin și Căsătoria sunt clasificate în cadrul sacramentelor de slujire. Acestea sunt explicate după cum urmează.
BAPTISMUL
De aceea, mergeți și faceți ucenici din toate neamurile, botezându-i în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-i să păzească toate câte v-am poruncit. Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului.
– Matei 28:19-20 (English Standard Version)
Primul dintre cele șapte și poarta de deschidere a harului și a milei pe care le vom primi pe parcursul întregii noastre vieți, Botezul are loc de obicei în timpul copilăriei, deși mulți necredincioși care doresc să accepte creștinismul mai târziu în viață, se supun acestui sacrament și ca adulți. Ne naștem cu povara păcatului veșnic, dar numai prin botez păcatele noastre sunt spălate și suntem reînnoiți, gata să fim membri ai Bisericii lui Hristos.
Ceremonia are loc de către un preot, unde copilul, sau candidatul, este dus lângă izvor, iar apa este turnată pe el/ea, simbolizând spălarea păcatelor. În caz de urgență, chiar și un laic poate săvârși acest ritual, cu condiția să folosească forma de botez, „În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh”.
CONFIRMAREA
Când apostolii din Ierusalim au auzit că Samaria a primit cuvântul lui Dumnezeu, au trimis la ei pe Petru și pe Ioan, care s-au pogorât și s-au rugat pentru ei ca să primească Duhul Sfânt, pentru că încă nu se pogorâse peste niciunul dintre ei, ci doar fuseseră botezați în numele Domnului Isus. Atunci și-au pus mâinile peste ei și au primit Duhul Sfânt.
– Faptele Apostolilor 8:14-17 (English Standard Version)
Vrei să scrii pentru noi? Ei bine, căutăm scriitori buni care vor să răspândească vestea. Ia legătura cu noi și vom discuta…
Să lucrăm împreună!
Cunoscută și sub numele de Hrismatizare, urmarea sacramentului este simbolică pentru întărirea acceptării cuiva în Hristos prin primirea binecuvântărilor Duhului Sfânt. Majoritatea credincioșilor sunt botezați ca nou-născuți, atunci când nu au capacitatea de a înțelege semnificația ritualului pentru ei înșiși. Confirmarea are loc atunci când persoana botezată începe să înțeleagă ce înseamnă să fii membru al Bisericii Catolice.
Ea pecetluiește decizia de a fi catolic, decizie care a fost luată de părinții și nașii săi în timpul ceremoniei de botez. Ceremonia este condusă de episcop, care își pune mâinile asupra candidaților și îi unge cu Sfânta Crismă (ulei amestecat cu balsam). Acest lucru le permite să primească darurile Duhului Sfânt, pentru ca ei să crească în grija și puritatea sa.
EUCHARISTIE
Atunci a luat un pahar și, după ce a mulțumit, a zis: „Luați și împărțiți-l între voi. Căci vă spun că de acum înainte nu voi mai bea din rodul viței de vie până când va veni Împărăția lui Dumnezeu.” Apoi a luat pâine și, după ce a mulțumit, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Acesta este trupul Meu, care este dat pentru voi. Faceți aceasta în amintirea Mea”.
– Luca 22:17-19 (English Standard Version)
Cunoscută și sub numele de Sfânta Împărtășanie, este ultimul dintre sacramentele de inițiere. Este o reminiscență a sacrificiului lui Hristos pentru noi, o ceremonie care ne unește cu El în mod public, oferindu-ne astfel înțelegerea spirituală și mentală care ne face vrednici să luăm parte la Cina Domnului, să primim Euharistia.
Ceremonia este destul de substanțială, iar ritualurile sunt conduse de episcop. Cuvintele menționate mai sus sunt povestite în cadrul slujbei, amintind de jertfa lui Hristos, iar candidații îndreptățiți – care au fost botezați și confirmați – primesc Sfânta Împărtășanie pentru prima dată de către episcop, după sesiuni de învățare în profunzime și după ce au înțeles semnificația trupului și a sângelui Mântuitorului nostru, Domnul Isus.
PENITENȚA
De aceea, mărturisiți-vă unul altuia păcatele și rugați-vă unul pentru altul, ca să vă vindecați. Rugăciunea unei persoane neprihănite are o mare putere, deoarece este lucrătoare.
– Iacov 5:16 (English Standard Version)
Cunoscută și sub numele de Reconciliere, aceasta este prima dintre sacramentele de vindecare. Cei care sunt conștienți de sinele lor spiritual ar ști că povara vinovăției, sau faptul de a fi incapabil să te ierți pe tine însuți sau pe altcineva, nu te va lăsa niciodată să te simți complet liber, sau, ca să spunem așa, absolut vindecat. Este scris în Biblie, în Noul Testament, la Ioan 1:8: „Dacă spunem că nu avem nici un păcat, ne înșelăm pe noi înșine și adevărul nu este în noi.”
De aceea, trebuie să mărturisim acele păcate care ne apasă greu pe inimă și care ne împiedică să ne unim cu Tatăl nostru din ceruri. Acest sacrament are loc cu preotul, care acționează ca reprezentant al lui Dumnezeu. Apoi, el absolvă păcatul și acordă o penitență, pentru a îndrepta sau compensa păcatul mărturisit. Aceasta pentru ca penitentul să primească satisfacție și pace din interior. Preotul este legat de pecetea spovedaniei, prin care tot ceea ce s-a discutat între penitent și el rămâne ascuns lumii.
Este cineva dintre voi bolnav? Să cheme pe bătrânii bisericii și aceștia să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului. Rugăciunea credinței îl va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va învia. Și dacă a săvârșit păcate, va fi iertat.
– Iacov 5:14 (English Standard Version)
Cunoscută și sub numele de Extrema Ungere, aceasta este ultima dintre sacramentele de vindecare. Acest sacrament este limitat la cei care sunt bolnavi în stare critică și care caută binecuvântarea lui Isus pentru a fi vindecați prin iertarea păcatelor.
Acest sacrament este efectuat de un preot care unge persoana cu uleiul binecuvântat. El unge de obicei pe frunte și pe mâini; cu toate acestea, locul ungerii se poate schimba în funcție de natura bolii. De exemplu, dacă boala este legată de vedere, atunci se ung ochii. Folosirea untdelemnului a fost administrată și de ucenicii lui Hristos pentru a vindeca bolnavii și pentru a alunga demonii.
Ordine de sfinți
Nu neglijați darul pe care îl aveți, care v-a fost dat prin profeție, când consiliul bătrânilor și-a pus mâinile peste voi.
– Timotei 4:14 (English Standard Version)
Cunoscută și sub numele de hirotonire, aceasta este prima dintre sacramentele de slujire. Deși toți cei care sunt credincioși în Hristos împărtășesc responsabilitatea de a-i sluji pe alții în nevoie, există unii care sunt chemați de Cel Atotputernic să fie hirotoniți și să se angajeze pe deplin în slujirea celorlalți sub autoritatea lui Hristos.
Ordinea Sfântă include bărbați care sunt hirotoniți ca preoți, diaconi sau episcopi. Biserica trebuie să fie sigură dacă candidatul interesat a primit cu adevărat o chemare de la Dumnezeu pentru acest sacrament. Numai după o evaluare atentă se efectuează acest ritual asupra persoanei respective. Episcopul este singura persoană căreia i se permite să hirotonisească persoana și să o binecuvânteze astfel încât aceasta să poată deveni un exemplu viu al lui Hristos. Episcopul își pune mâinile și unge persoana cu untdelemn.
MATRIMONIUL
De aceea, omul va lăsa pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de soția sa și vor deveni un singur trup.
– Geneza 2:22-24 (English Standard Version)
Ultimul dintre sacramente este căsătoria, care, în cuvinte simple, înseamnă căsătorie. Atunci când două persoane botezate decid să se unească în această legătură, cu consimțământul și fericirea lor cuvenită, își fac jurăminte unul altuia în fața preotului și, cel mai important, în fața lui Dumnezeu. Scopul supunerii la acest sacrament nu este doar legal, ci și spiritual. Căci nu există o legătură pământească atât de importantă ca aceasta.
Acest sacrament este o responsabilitate pe care un bărbat și o femeie o au unul față de celălalt și față de copiii lor. Ei trebuie să crească apropiați în dragostea lui Hristos și să crească o familie care să prospere sub îngrijirea lui Dumnezeu. Acesta este un contract Sfânt indisolubil (nul doar în caz de adulter), iar schimbul de inele este un semn al începerii lui.
Cele șapte sacramente reprezintă nevoia indispensabilă de harul lui Dumnezeu în viața noastră. Ele nu reprezintă doar o acceptare deschisă a căilor Domnului, ci și o legătură personală și spirituală cu El, care este puțin probabil să fie experimentată altfel. Aceste sacramente ne învață să trăim și să respectăm cuvântul lui Dumnezeu, să trăim și să iubim ca singurul Său fiu, Isus Hristos. Primul sacrament este necesar pentru a fi liberi de păcate; al doilea, pentru a fi afirmați în decizia noastră de a-L urma pe El; al treilea sacrament ne permite să luăm parte la Cina Domnului; al patrulea ne oferă calea de a ierta și de a fi iertați; al cincilea ne oferă calea de a fi liberi de boală; al șaselea ne permite să facem parte din cauza mai mare a slujirii, dacă suntem chemați pentru aceasta; și, în cele din urmă, al șaptelea sacrament ne învață să fim credincioși și să ne angajăm față de prietenul, tovarășul, partenerul, perechea de-o viață pe care Domnul a ales-o pentru noi.
Vă place? Share it!
- Share
- Tweet
- Pin
.