Ghepardul (Acinonyx jubatus) este cel mai rapid mamifer terestru și se poate deplasa cu o viteză de până la 103 km pe oră pe o distanță de sute de metri. Gheparzii vânează mai ales în timpul zilei, iar principala lor pradă cuprinde ungulate de dimensiuni mici și medii, în special gazele.
Principalele amenințări la adresa ghepardului includ braconajul și degradarea habitatului. Degradarea habitatului este cauzată de pășunatul excesiv și de secetele severe care rezultă din schimbări naturale și induse de om. Pășunatul și activitățile agricole sunt permise chiar și în interiorul majorității ariilor protejate, exercitând o presiune suplimentară asupra gheparzilor și a prăzii lor prin deranjamente și o competiție mai dură cu animalele. Păstorii ucid gheparzii, deoarece consideră că aceștia reprezintă o amenințare pentru animalele domestice.
Conservare:
Cheetah a fost inclus în apendicele I al CMS în 2009 (cu excepția populațiilor din Botswana, Namibia și Zimbabwe).
Cheetah african, cu mai multe subspecii care apar în diferite țări africane, este inclus ca specie vulnerabilă (VU) în lista roșie a IUCN. Ghepardul din Africa, împreună cu câinele sălbatic african (Lycaon pictus), leul (Panthera leo) și leopardul (Panthera pardus) este inclus în Inițiativa comună CITES-CMS privind carnivorele africane (ACI).
Ghepardul asiatic (Acinonyx jubatus venaticus), subspecia de ghepard care se găsește în Iran, este inclusă pe lista IUCN ca fiind în pericol critic de dispariție (CE). Ghepardul asiatic a fost inclus în Inițiativa privind mamiferele din Asia Centrală (CAMI) în 2014.
Le guépard (Acinonyx jubatus) este mamiferul terestru cel mai rapid și se poate deplasa la o viteză de până la 103 km pe oră pe o distanță de mai multe sute de metri. Gheparzii vânează de obicei în timpul zilei, iar principala lor pradă sunt ungulatele de talie mică și medie, în special gazelele.
Principalele amenințări la adresa ghepardului sunt braconajul și degradarea habitatului. Degradarea habitatului este cauzată de pășunatul excesiv și de secetele severe care rezultă din schimbările naturale și antropice. Pășunatul și activitățile agricole sunt permise chiar și în cele mai multe arii protejate, ceea ce exercită o presiune suplimentară asupra gheparzilor și a prăzii lor din cauza perturbărilor și a concurenței sporite cu animalele. Crescătorii de animale ucid gheparzii deoarece consideră că aceștia reprezintă o amenințare pentru animalele domestice.
Conservare:
Ghepardul a fost inclus în Anexa I a CMS în 2009 (cu excepția populațiilor din Botswana, Namibia și Zimbabwe).
Ghepardul african, din care există mai multe subspecii în diferite țări africane, este inclus în Lista Roșie a IUCN ca Vulnerabil (VU). Ghepardul african, împreună cu câinele sălbatic (Lycaon pictus), leul (Panthera leo) și leopardul (Panthera pardus) sunt incluși în Inițiativa comună CITES-CMS privind carnivorele africane (JCA).
Ghepardul asiatic (Acinonyx jubatus venaticus), subspecia de ghepard întâlnită în Iran, este clasificat ca fiind în pericol critic de dispariție (CE) de către IUCN. Ghepardul asiatic a fost inclus în Inițiativa privind mamiferele din Asia Centrală (CAMI) în 2014.
.