Cred că judecățile sumare inexacte nu reușesc să încorporeze (sau să aplice în mod corespunzător) un principiu statistic comun: regresia la medie. Deoarece avocații în litigii nu beneficiază de expunerea repetată la un set complet de fapte, ne angajăm într-un proces numit potrivire a intensității, care ne cere să cântărim informațiile limitate pe care le avem pentru a genera o evaluare a rezultatului (risc și recompensă). Aceasta este o practică periculoasă, deoarece implică găsirea unui răspuns la o întrebare de substituție în absența altor informații.
Potrivit lui Kahneman, exercițiile de potrivire a intensității generează predicții extreme atunci când se bazează pe dovezi extreme, determinând oamenii să dea același răspuns la două întrebări diferite. Kahneman oferă următorul exemplu:
Julie este în ultimul an de facultate. La vârsta de patru ani, ea era deja o cititoare fluentă. Care este media ei (GPA)?
După ce se descompune, acestea sunt în mod fundamental două întrebări:
1. Care este scorul percentilic al lui Julie la precocitatea la citire?
2. Care este scorul percentilic al lui Julie la GPA?
Pentru a ne ajuta să ajungem la răspunsul corect, trebuie folosită o formulă schematică:
Vârsta de citire = factori comuni + factori specifici vârstei de citire = 100%
GPA = factori comuni + factori specifici GPA = 100%
Factorii comuni includ aptitudinile determinate genetic, gradul în care familia ei sprijină interesele academice și orice alți factori care ar duce la faptul că oamenii devin cititori precoce în copilărie și adulți cu succes academic.
Acum, trebuie să trebuiască să evaluăm corelația dintre cele două măsuri: vârsta de citire și GPA. Această corelație este egală cu proporția de factori împărtășiți între factorii lor determinanți.
În acest scenariu, Kahneman atribuie o presupunere optimistă de 30%.
Acum avem tot ce ne trebuie pentru a ajunge la o predicție imparțială:
1. Începeți cu o estimare a mediei GPA.
2. Determinați GPA care se potrivește cu impresia dvs. asupra dovezilor.
3. Estimați corelația dintre precocitatea lecturii în copilărie și GPA.
4. Dacă corelația este .30, deplasați 30% din distanța de la medie la GPA corespunzătoare.
Primul pas stabilește linia de bază, care este GPA pe care am fi prezis-o dacă nu am fi știut nimic altceva despre Julie în afară de faptul că este în ultimul an la facultate.
Al doilea pas implică judecata noastră sumară, care este judecata noastră intuitivă a dovezilor.
Al treilea pas implică procesul activ de îndepărtare de la linia de bază către predicția noastră intuitivă, dar numai într-o măsură care să se potrivească cu estimarea noastră a corelației.
Pasul final ne oferă răspunsul nostru: o predicție influențată de intuiția noastră, predicată pe o rată de bază nepărtinitoare.