En español | Mai mult de jumătate dintre adulții cu vârste cuprinse între 45 și 75 de ani declară că iau o aspirină în fiecare zi, potrivit unui studiu din 2015 publicat în American Journal of Preventive Medicine. Și, de ani de zile, medicii au recomandat o aspirină pe zi pentru adulții în vârstă, altfel sănătoși, pentru a ajuta la menținerea la distanță a atacurilor de cord. În ultimul an, însă, gândirea s-a schimbat dramatic, spune Leslie Cho, doctor în medicină, șef de secție pentru cardiologie preventivă și reabilitare cardiacă la Cleveland Clinic.
„Studiile care au stabilit aspirina pentru prevenirea primară au fost făcute cu mult înainte de a avea medicamente de mare putere pentru a ajuta la scăderea colesterolului, cum ar fi statinele”, explică ea. „Acum, cercetările mai noi arată că riscurile pentru majoritatea oamenilor depășesc probabil beneficiile.” Un studiu finanțat de National Institutes of Health pe mai mult de 19.000 de persoane cu vârsta de peste 70 de ani, publicat anul trecut în The New England Journal of Medicine, a constatat că o aspirină zilnică nu a redus riscul de atac de cord, demență sau accident vascular cerebral, dar a crescut ratele de sângerare gastrointestinală cu un procent alarmant de 38%. Iar la începutul acestei luni, Colegiul American de Cardiologie a publicat noi linii directoare care recomandă să nu se administreze în mod obișnuit aspirină adulților în vârstă care nu au antecedente de boli de inimă.
Dar există totuși unele persoane care trebuie să ia o aspirină în fiecare zi. „Pacienții au sunat non-stop în ultima săptămână, confuzi dacă mai trebuie sau nu să își ia aspirina”, spune Nieca Goldberg, cardiolog la Universitatea din New York și director al NYU Langone Joan H. Tisch Center for Women’s Health din cadrul NYU Langone Joan H. Tisch Center for Women’s Health. Iată ce trebuie să știți.
Nu luați o aspirină zilnică dacă ați avut deja un atac de cord sau un accident vascular cerebral sau dacă aveți o boală cardiacă existentă. „La aceste persoane există dovezi clare că le scade semnificativ riscul unui al doilea eveniment cardiovascular”, explică Goldberg. Acest lucru se datorează faptului că aspirina este un medicament antiplachetar, ceea ce înseamnă că împiedică trombocitele să se aglutineze și să formeze cheaguri de sânge care pot declanșa un atac de cord sau un accident vascular cerebral. De asemenea, aveți nevoie de aspirină dacă aveți deja o boală de inimă. „Este posibil să nu fi fost spitalizat pentru o intervenție chirurgicală pe cord, de exemplu, dar dacă ați făcut o scanare coronariană cu calciu și există plăci în arterele dumneavoastră, atunci se consideră că aveți o boală de inimă”, spune ea. În aceste cazuri, veți beneficia în continuare de aspirină.
Nu luați o aspirină zilnică dacă aveți peste 70 de ani și nu aveți boli de inimă (inclusiv un atac de cord sau un accident vascular cerebral trecut). Persoanele din acest grup au un risc mult mai mare de hemoragie gastrointestinală decât indivizii mai tineri, spune Cho, așa că nu este probabil ca acestea să vadă prea multe beneficii. Un studiu din 2017 publicat în The Lancet a constatat că riscul de sângerare gastrointestinală potențial amenințătoare de viață a fost cel mai mare la cei cu vârsta de peste 75 de ani.
De asemenea, este important: Nu încetați să luați o aspirină zilnică din greșeală. Se poate crea un efect de ricoșeu care poate declanșa un atac de cord, mai ales dacă ați mai suferit unul înainte. Un studiu suedez din 2017, publicat în revista Circulation, a constatat că oprirea bruscă a unei aspirine zilnice a crescut riscul unui atac de cord sau al unui accident vascular cerebral cu 37%.
.