Credința neclintită a lui Avraam, ascultarea sa hotărâtă și poziția sa ca primul dintre patriarhii evrei fac din el una dintre cele mai semnificative figuri din Biblie. În Geneza 17:4-7, Dumnezeu a încheiat un legământ cu Avraam și cu descendenții săi, declarând că primul va fi tatăl multor națiuni și că din neamul său se vor naște împărați.
În consecință, Avraam este primogenitorul celor 12 triburi ale lui Israel prin fiul său, Isaac. El este, de asemenea, recunoscut ca patriarh al celor trei religii monoteiste sau abrahamice – creștinismul, iudaismul și islamul – acestea din urmă derivând prin fiul său întâi născut, Ismael.
Cum arată însă Biblia intenția lui Dumnezeu de a-l alege pe Avraam pentru a fi tatăl lui Israel și al tuturor națiunilor?
O schimbare de nume și o promisiune
Abraham a fost numit inițial Abram (în ebraică Avram), ceea ce înseamnă „Tatăl este înălțat”. Soția sa a fost Sarai, ceea ce înseamnă „prințesa mea.”
În Geneza 12:2, Dumnezeu i-a făcut mai întâi o promisiune lui Avram de a-l binecuvânta și de a face din el o națiune mare: „Voi face din tine o națiune mare și te voi binecuvânta; voi face mare numele tău și vei fi o binecuvântare.”
Dumnezeu a mai empatizat cu promisiunea sa în Geneza 15:5: „L-a scos afară și i-a spus: „‘Privește cerul și numără stelele – dacă poți într-adevăr să le numeri. Apoi i-a spus: „Așa va fi și urmașul tău.””
În Geneza 17, Dumnezeu a apărut din nou înaintea lui Avram și a încheiat cu el un legământ pe care îl va respecta cu posteritatea lui Avram. Avraam a onorat neîndoielnic toate cerințele pe care Dumnezeu le-a făcut, inclusiv circumcizia masculină, care va fi un semn exterior al legământului dintre Dumnezeu și copiii Săi.
În plus, Dumnezeu i-a promis lui Avram că va fi „tatăl multor neamuri” (Geneza 17:4) și, în consecință, i-a schimbat numele în Avraam (Avraham în ebraică). Dumnezeu a schimbat, de asemenea, numele soției lui Avraam în Sara, care înseamnă „prințesă”:” Conotațiile sale regale reflectau faptul că regii, inclusiv Isus Hristos, se vor naște din neamul ei.
În plus, Sara, ca soție a lui Avraam, va fi mama tuturor națiunilor prin fiul pe care i-l va naște (Geneza 17:16). Când s-a născut fiul lor Isaac, Avraam avea 100 de ani și, respectiv, Sara avea 90 de ani.
Promisiunea specifică a lui Dumnezeu
Abraham s-a născut în Ur în Haldeea. Deși Biblia explică puține lucruri despre viața sa până la vârsta de 70 de ani, Iosua 24:2 dezvăluie că Avraam a locuit în Mesopotamia, unde tatăl său, Terah, era implicat în politeism.
Deși nu știm dacă Avraam s-a implicat în aceleași practici idolatre ale familiei sale în primii ani și în ce măsură, știm că Avraam a dat dovadă de o mare credință în Dumnezeu.
De fapt, credința sa neclintită, ascultarea sa neîndoielnică și căutarea constantă a lui Dumnezeu sunt considerate a fi motivul pentru care Dumnezeu l-a ales pe Avraam să fie primul patriarh al evreilor și, în cele din urmă, al celorlalte națiuni.
Acest lucru este evident în Geneza 12:1-6, când Avraam a ascultat chemarea lui Dumnezeu de a părăsi Mesopotamia și de a călători în țara Canaan împreună cu Sara, cu nepotul său Lot și cu toate bunurile lor. Evrei 11:8 afirmă: „Prin credință, Avraam, când a fost chemat să meargă într-un loc pe care avea să-l primească mai târziu ca moștenire, a ascultat și s-a dus, chiar dacă nu știa unde se duce.”
În Geneza 22, Avraam a trecut un test semnificativ de ascultare când a fost pregătit să-și sacrifice fiul la porunca lui Dumnezeu. În timp ce Avraam se întindea spre cuțitul său pentru a-și ucide fiul, Dumnezeu l-a oprit și i-a reiterat promisiunea Sa că urmașii lui vor fi mulți și că, prin ei, toate națiunile de pe pământ vor fi binecuvântate (Geneza 22:16-18).
Grația lui Dumnezeu și credința neclintită a lui Avraam au împlinit promisiunile legământului prin care Avraam și urmașii săi urmau să fie binecuvântați:
De aceea, promisiunea vine prin credință, pentru ca ea să fie prin har și să fie garantată tuturor urmașilor lui Avraam – nu numai celor care sunt din lege, ci și celor care au credința lui Avraam. El este tatăl nostru, al tuturor (Romani 4:16)
Scopul lui Dumnezeu
De ce a ales Dumnezeu să binecuvânteze un simplu om cu o multitudine de urmași, care la rândul lor vor fi și ei binecuvântați?
În Galateni 3:29 se spune: „Dacă sunteți ai lui Hristos, atunci sunteți sămânța lui Avraam și moștenitori după făgăduință.”
Planul lui Dumnezeu de a aduce darul Său de mântuire omenirii prin Fiul Său a început cu Avraam. El a fost rădăcina răscumpărării omului, prin care urma să se stabilească genealogia lui Isus Hristos.
O împlinire a binecuvântărilor spirituale
Ca urmași ai lui Avraam, și noi putem primi binecuvântările spirituale pe care Dumnezeu i le-a promis lui Avraam: „Dar tu, Israele, robul Meu, Iacov, pe care L-am ales, tu, urmașul lui Avraam, prietenul Meu” (Isaia 41:8).
Prin harul lui Dumnezeu, noi putem găsi răscumpărarea și putem primi Mântuirea prin sângele prețios al lui Isus Hristos. Și totul a început cu părintele Avraam.
Creditul fotografiei: ©iStock/Getty Images Plus/Inner_Vision
Madeline Kalu este o scriitoare creștină și co-fondatoare a blogului Jacob’s Ladder. S-a născut în Anglia, dar în prezent locuiește în Germania împreună cu soțul ei, Solomon. Ca răspuns la frica, anxietatea și disperarea generate de pandemia COVID-19, Jacob’s Ladder Blog a scris o carte electronică gratuită intitulată „Mai mult decât cuceritori prin Hristos” pentru a încuraja, întări și da speranță în mijlocul acestei pandemii. Puteți descărca EBook-ul sau îl puteți citi online la www.jacobsladderblog.com.
.