Depresia postpartum

Depresia postpartum (PPD), „postpartum” însemnând „după sarcină”, este o problemă gravă de sănătate mintală care afectează cel mai adesea mamele în primul an de la nașterea copilului. Deși afectează cel mai adesea părintele care a născut, ea poate afecta orice nou părinte. PPD este frecventă: între 10% și 20% dintre proaspetele mame se confruntă cu ea.

Această preocupare de sănătate mintală face parte dintr-un grup de probleme de dispoziție care apar în perioada nașterii. Acest grup este denumit tulburări perinatale ale dispoziției. Alte probleme de dispoziție incluse în acest grup includ anxietatea postpartum, psihoza postpartum și depresia antenatală sau depresia din timpul sarcinii.

Este normal să vă simțiți obosiți, stresați sau anxioși după ce aveți un copil. De asemenea, este obișnuit să vă faceți griji cu privire la faptul că veți fi un părinte bun sau că veți face alegerile potrivite pentru copil și pentru familie. Noii părinți se confruntă adesea cu stări de plâns, o dispoziție scăzută, oboseală și alte simptome timp de două sau trei săptămâni după naștere.

Dar dacă sentimentele de tristețe, deznădejde sau îngrijorare excesivă persistă sau dacă aveți gânduri de a vă face rău sau de a vă face rău copilului, este posibil să aveți depresie postpartum. Este important să apelați la ajutor. Medicul dumneavoastră vă poate ajuta să găsiți un terapeut sau un consilier care vă poate oferi sprijin și tratament.

Este deosebit de important să căutați ajutor de urgență imediat dacă aveți iluzii sau halucinații, gânduri paranoice, confuzie sau gânduri persistente de a vă face rău dumneavoastră sau copilului dumneavoastră. Aceste semne pot indica psihoză postpartum, o problemă rară, dar gravă.

• Depresia postpartum este reală?
• Cât durează depresia postpartum?
• Statisticile depresiei postnatale
• Simptomele și semnele depresiei postnatale
• Cauzele depresiei postnatale
• Psihoza postnatală
• Depresia postnatală
• Anxietatea postnatală
• Pot avea bărbații depresie postnatală?

Depresia postpartum este reală?

Depresia postpartum este reală și poate fi tratată. Dar este important să cereți ajutor.

Miturile despre depresia postpartum pot face mai dificilă recunoașterea afecțiunii. Persoanele care au auzit mituri despre PPD le pot crede și pot fi mai puțin predispuse să caute ajutor.

Iată câteva fapte importante despre PPD:

• Schimbările de dispoziție după naștere sunt normale și adesea dispar după o săptămână sau două. Depresia clinică nu este tipică și este posibil să nu dispară fără tratament.
• PPD nu este același lucru cu „baby blues”. Aproximativ 80% dintre femei se confruntă cu baby blues după naștere. Baby blues se caracterizează prin sentimente ușoare până la moderate de oboseală, stres, tristețe, plâns sau singurătate. Aceste simptome dispar de obicei de la sine după aproximativ două săptămâni.
• PPD se dezvoltă adesea în primele șase luni după naștere, dar se dezvoltă chiar mai târziu la unele persoane. În cele mai multe cazuri, simptomele PPD apar în primul an de la naștere.
• PPD poate afecta orice nou părinte, indiferent dacă este un părinte adoptiv sau biologic. Tații se pot confrunta, de asemenea, cu PPD – poate afecta orice persoană de orice vârstă sau proveniență.
• Gândurile tulburătoare despre lucruri rele care i se întâmplă copilului sunt frecvente în cazul PPD. A avea aceste gânduri nu înseamnă că un părinte va face rău copilului său.
• Simptomele PPD variază foarte mult. Sentimentul de tristețe sau de lacrimi poate indica PPD, dar sentimentele de anxietate, deconectare, furie, tristețe sau inutilitate sunt, de asemenea, frecvente.

Cât durează depresia postpartum?

Fără tratament, depresia postpartum poate dura mult timp. Este posibil să nu dispară timp de săptămâni, luni sau chiar ani. În acest timp, simptomele ar putea rămâne aceleași, dar s-ar putea, de asemenea, să se schimbe sau să devină mai severe.

Cu tratament, recuperarea completă a PPD este probabilă. Perioada de timp necesară pentru recuperare poate depinde de cât timp PPD a rămas netratată, de cât de grave au fost simptomele depresiei și de tipul de tratament, printre altele. Unele depresii sunt rezistente la tratament, iar cel mai bun tratament diferă pentru fiecare persoană.

De exemplu, unele persoane se pot recupera pur și simplu prin obținerea de mai mult sprijin și practicarea zilnică a meditației și relaxării. Unii ar putea avea nevoie de mai multe ședințe de terapie înainte de a vedea îmbunătățiri. Alții s-ar putea să nu se amelioreze fără o combinație de terapie și antidepresive.

PPD afectează nu numai sănătatea părintelui care o are, ci și relația acestuia cu partenerul și cu ceilalți copii. Părinților cu PPD le poate fi dificil să aibă grijă de copilul lor sau să se conecteze cu acesta. Acest lucru poate avea un impact pe tot parcursul vieții asupra comportamentului și sănătății copilului.

Cu tratament, PPD începe de obicei să se amelioreze. Consilierea este un tratament recomandat pentru PPD. Unele persoane se simt mai bine imediat după ce vorbesc cu un consilier. Unele persoane se simt mai bine după câteva ședințe.

Dacă simptomele depresiei persistă, se pot recomanda medicamente. Poate dura câteva săptămâni pentru ca medicamentele să fie pe deplin eficiente, dar unele persoane văd îmbunătățiri în câteva zile.

Statistici privind depresia postpartum

Potrivit Asociației Americane de Psihologie, aproximativ una din șapte femei se va confrunta cu depresia postpartum. Aproximativ 600.000 de femei sunt diagnosticate cu PPD în fiecare an. Dar acest număr include doar nașterile vii. Atunci când numărătoarea le include pe cele care au avut o naștere moartă sau un avort spontan, crește la aproape 900.000 de diagnostice în fiecare an.

• La proaspetele mame, ratele de depresie clinică postpartum sunt de până la 20%.
• Aproximativ 8% dintre părinții adoptivi se confruntă cu PPD severă.
• Pentru că statisticile tind să se bazeze pe auto-raportare, rata reală a persoanelor care au PPD poate fi mult mai mare.
• Persoanele care suferă de depresie, anxietate sau alte probleme de sănătate mintală legate de starea de spirit sunt cu până la 35% mai predispuse să se confrunte cu PPD.
• O persoană care a avut anterior PPD are între 10% și 50% mai multe șanse de a dezvolta PPD la nașterile ulterioare.
• Persoanele care trăiesc în sărăcie și/sau care nu au acces la asistență medicală de calitate au un risc mai mare de PPD. Un studiu din 2010 a constatat că femeile care au avut patru factori de risc socioeconomic au fost de 11 ori mai susceptibile de a dezvolta PPD decât femeile care nu aveau niciunul dintre cei patru factori de risc. (Studiul a subliniat faptul că persoanele cu orice statut socio-economic pot dezvolta PPD.)

Simptome și semne ale depresiei postpartum

Depresia după naștere afectează oamenii în moduri diferite. Multe persoane care tocmai au născut un copil se simt obosite, îngrijorate, anxioase sau stresate. De asemenea, ele ar putea experimenta sentimente ușoare de depresie. Uneori, aceste sentimente dispar de la sine, fără tratament medical. Dar, uneori, ele durează mult timp.

Averea câtorva simptome de depresie postpartum poate însemna că este o idee bună să vorbiți cu un profesionist calificat în domeniul sănătății, mai ales dacă simptomele afectează viața de zi cu zi sau cauzează suferință de durată. Un prim pas bun este discuția cu un medic, dar terapeuții și consilierii sunt pregătiți să ajute în cazul depresiei. Un medic poate oferi o trimitere la un consilier.

Multe simptome diferite pot indica PPD. Iată câteva dintre cele mai frecvente:

• Sentimente de tristețe, deznădejde sau goliciune
• Dezinteres pentru hobby-uri sau pentru petrecerea timpului cu prietenii și familia
• Probleme de somn, inclusiv somnul în exces sau insomnia
• Modalitate, mânie sau furie
• Simțirea de panică, având atacuri de panică
• Simțirea de nervozitate excesivă, anxietate, îngrijorare sau neliniște
• Ceafă, dureri de cap, de stomac sau musculare
• Lipsă de apetit sau apetit crescut
• Probleme de memorie și de concentrare
• Tearfulness, plâns frecvent
• Îndoială de capacitatea de a fi un părinte bun
• Gânduri de autoagresiune sau de rănire a copilului

Cauze ale depresiei postpartum

Cauzele depresiei postpartum nu sunt cunoscute. Se crede că scăderea rapidă a hormonilor estrogen și progesteron după naștere joacă un rol. Lipsa somnului și copleșirea emoțională care însoțește adesea devenirea unui părinte pot, de asemenea, să contribuie.

Câțiva factori de risc pot face mai probabil ca o persoană să dezvolte depresie în timpul sarcinii sau după naștere. Este important să discutați cu un medic despre factorii de risc și despre depistarea depresiei postpartum în timpul sarcinii. Depistarea precoce a depresiei poate ajuta la împiedicarea simptomelor să devină grave.

Factorii de risc pentru depresia postpartum includ:

• Antecedente familiale de depresie
• Antecedente personale de depresie, anxietate, sau alte probleme legate de starea de spirit
• Un bebeluș dificil sau un bebeluș cu nevoi speciale
• Să fie un prim-mamă pentru prima dată
• Evenimente de viață stresante (altele decât nașterea) în timpul sarcinii sau după naștere
• Suport social redus sau inexistent
• O naștere traumatizantă sau complicată
• O sarcină nedorită sau sentimente nesigure cu privire la sarcină sau la creșterea copilului

Psihoza postpartum

Cea mai severă problemă de dispoziție perinatală este psihoza postpartum. Această afecțiune este rară. Ea apare la doar una sau două din 1.000 de femei. De asemenea, apare, de obicei, rapid, adesea la 72 de ore după naștere, dar cel mai adesea în decurs de două săptămâni după naștere.

Având o tulburare bipolară sau un istoric familial de bipolaritate este principalul factor de risc pentru psihoza postpartum. Femeile cu bipolaritate au cu 40% mai multe șanse de a experimenta psihoză după naștere. Cele care au avut un episod psihotic în trecut sunt, de asemenea, mai expuse riscului.

Simptomele psihozei postpartum includ:

• Închipuiri
• auzind sau văzând lucruri pe care nimeni altcineva nu le poate vedea (halucinații)
• Irritabilitate
• Ingrijorare, hiperactivitate, insomnie
• Gânduri paranoice
• Schimbări de dispoziție
• Dificultăți de comunicare, confuzie

Se spune că psihoza postpartum seamănă cu un episod maniacal. Afecțiunea este atât de periculoasă deoarece poate duce la o ruptură cu realitatea, ceea ce poate duce la automutilare sau la rănirea copilului.

Această afecțiune este temporară și poate fi tratată. Mulți oameni se recuperează complet. Dar aproximativ 5% din cazurile de psihoză postpartum se termină prin sinucidere, iar aproximativ 4% se termină prin infanticid. Așadar, psihoza postpartum este considerată o urgență medicală. Cei care au orice simptome, în special iluzii sau halucinații, ar trebui să consulte imediat un medic.

Depresia prenatală

O altă problemă de dispoziție perinatală este depresia prenatală (antenatală), sau depresia din timpul sarcinii. Între 15% și 24% dintre femei se vor confrunta cu depresie în timpul sarcinii. Persoanele cu depresie prenatală se pot simți îngrijorate, anxioase, stresate sau lipsite de valoare. S-ar putea să își piardă interesul pentru hobby-urile care le plac de obicei, să se simtă iritate sau nervoase, să aibă probleme cu somnul, să experimenteze pierderi de energie sau să se simtă mai mult sau mai puțin înfometate decât de obicei.

Câteva persoane sunt reticente în a discuta despre simptomele depresiei în timpul sarcinii cu furnizorul lor de servicii medicale, crezând că ar trebui să se simtă fericite și entuziasmate, mai degrabă decât anxioase, stresate și deprimate. Factorii sociali sau culturali pot face, de asemenea, dificil să vorbească despre depresie sau să caute ajutor. Unele persoane pot crede că starea lor de spirit scăzută este normală în timpul sarcinii sau că se datorează schimbărilor hormonale. Dar atunci când simptomele cauzează suferință, sănătatea atât a părintelui, cât și a copilului pot avea de suferit. Depresia în timpul sarcinii a fost legată de o greutate mică la naștere și de nașterea prematură.

Pentru că unele simptome ale depresiei prenatale sunt similare cu schimbările care caracterizează de obicei sarcina, este important să discutați despre schimbările emoționale sau de dispoziție cu un medic, chiar dacă acesta nu vă întreabă. Terapia sau consilierea pentru depresia prenatală poate fi de ajutor. Este deosebit de important să căutați ajutor dacă sentimentele depresive sau starea de spirit scăzută apar cel puțin o dată la două zile timp de mai mult de două săptămâni.

Anxietatea postpartum

Anxietatea postpartum este o altă problemă de dispoziție perinatală pe care oamenii o pot experimenta după naștere. Această afecțiune este frecventă: un studiu care a analizat 1.024 de femei timp de trei luni după naștere a constatat că a afectat mai mult de 11% dintre femei, în timp ce doar 6% au dezvoltat depresie postpartum.

Anxietatea postpartum trece adesea neobservată, așa că este posibil să fie chiar mai frecventă decât PPD. Dar nu este la fel de bine cunoscută. Persoanele care sunt conștiente de semnele PPD și care experimentează simptome care nu se potrivesc cu această afecțiune pot să nu realizeze că ceea ce experimentează este o problemă de sănătate mintală care se poate ameliora cu tratament.

Anxietatea postpartum începe adesea în timpul sarcinii, dar poate fi declanșată după naștere de stres sau de un eveniment dificil. Factorii de risc includ un istoric de anxietate sau depresie, tulburări alimentare, tulburare obsesiv-compulsivă (TOC) sau plâns sau agitație în timpul sindromului premenstrual.

Semnele de anxietate postpartum includ:

• Îngrijorare, panică sau stres care interferează cu viața de zi cu zi
• Energie excesivă sau gânduri rapide
• Gânduri deranjante sau intruzive despre lucruri rele care se întâmplă cu copilul
• Schimbări ale apetitului
• Dificultate în a dormi
• Irritabilitate
• Dificultate în a se concentra, probleme de memorie

Ca și depresia postpartum, anxietatea postpartum este tratabilă. Este posibil să nu dispară de la sine, așa că este important să căutați ajutor. De asemenea, este posibil să aveți atât DPP, cât și anxietate postpartum, așa că este o idee bună să aduceți în discuție toate simptomele, chiar dacă nu par deosebit de angoasante în acel moment. Tratamentul include adesea terapie cognitiv-comportamentală, exerciții de mediere și relaxare, practici de conștientizare și, uneori, medicamente. Exercițiile fizice sunt, de asemenea, adesea recomandate.

Pot avea bărbații depresie postpartum?

Mamele (sau părintele care dă naștere) nu sunt singurele care pot suferi de depresie postpartum. Tații (sau părintele care nu a născut) pot experimenta, de asemenea, ceea ce este cunoscut sub numele de depresie postpartum paternă (PPPD). Această afecțiune afectează aproximativ 10% dintre tații din întreaga lume. Printre factorii de risc se numără un istoric de depresie, probleme financiare, lipsa de sprijin social, stresul relațional, oboseala sau experiența traumatică a nașterii. Un factor de risc important este dacă mama se confruntă, de asemenea, cu depresie. Cercetările sugerează că până la jumătate din toți tații cu o parteneră care are PPD au și depresie.

Câteva semne ale depresiei postpartum la bărbați includ:

• Abuz de alcool sau droguri
• Mânia, iritabilitatea, impulsivitatea sau comportamentul violent
• Dureri de cap sau de stomac, probleme digestive
• Pierderea interesului pentru muncă sau hobby-uri
• Exces de muncă
• Fatiga
• Sentimente de inutilitate
• Schimbări în temperament, personalitate sau comportament
• Gânduri de sinucidere
• Autoizolare față de prieteni și familie

PPPD poate duce la dificultăți de relaționare și face dificilă prezența ca părinte. Sentimentele de depresie se pot, de asemenea, agrava și pot duce la gânduri de sinucidere sau, în unele cazuri, la moarte. Este important să căutați ajutor. Opțiunile de tratament pot include terapie, grupuri de sprijin, consiliere familială sau relațională și, în unele cazuri, antidepresive. PPPD este tratabilă, iar majoritatea oamenilor se simt mai bine la scurt timp după începerea tratamentului.

1. Bennington-Castro, J. (2018, 29 ianuarie). Suferiți de depresie antepartum? Everyday Health. Retrieved from https://www.everydayhealth.com/depression/guide/pregnancy
2. Colino, S., & Fabian-Weber-N. (n.red.). Anxietatea postpartum: Cealaltă tristețe a bebelușului despre care trebuie să vorbim. Părinți. Retrieved from https://www.parents.com/parenting/moms/healthy-mom/the-other-postpartum-problem-anxiety
3. Depresia în rândul femeilor. (2018, 28 iunie). Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor. Retrieved from https://www.cdc.gov/reproductivehealth/depression/index.htm
4. Fraga, Juli. (2016, 29 august). Depresia prenatală poate fi cea mai severă formă de depresie maternă. Washington Post. Retrieved from https://www.washingtonpost.com/news/to-your-health/wp/2016/08/29/prenatal-depression-may-be-the-most-severe-form-of-maternal-depression/?utm_term=.7829897a50e1
5. Goyal, D., Gay, C., & Lee, K. A. (2010). Cât de mult crește statutul socio-economic scăzut riscul simptomelor depresive prenatale și postnatale la mamele aflate pentru prima dată în viață? Women’s Health Issues, 20(2). Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2835803
6. Kim, P., Swain, J. E. (2007). Tătici triști: Depresia postpartum paternă. Psihiatrie, 4(2). Retrieved from https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2922346
7. Kingsberg, S. (2014, October 13). Depresia postpartum: Mituri și fapte. Spitale universitare. Retrieved from http://www.uhhospitals.org/myuhcare/health-and-wellness/better-living-health-articles/2014/october/postpartum-depression-myths-and-facts
8. Depresia postpartum (2018, 1 septembrie). Clinica Mayo. Retrieved from https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/postpartum-depression/symptoms-causes/syc-20376617
9. Fapte despre depresia postpartum. (n.red.). Institutul Național de Sănătate Mintală. Retrieved from https://www.nimh.nih.gov/health/publications/postpartum-depression-facts/index.shtml
10. Dezordini psihiatrice postpartum. (n.red.). Massachusetts General Hospital Center for Women’s Mental Health. Retrieved from https://womensmentalhealth.org/specialty-clinics/postpartum-psychiatric-disorders
11. Postpartum psychosis. (n.d.). Postpartum Support International. Retrieved from http://www.postpartum.net/learn-more/postpartum-psychosis
12. Papi trist: Știința spune că și bărbații suferă de depresie postpartum. Părinți. Retrieved from https://www.parents.com/parenting/dads/sad-dads
13. Semne de depresie postpartum și anxietate la bărbați. (2018). Societatea de sprijin postpartum din Pacific. Retrieved from http://postpartum.org/services/dads/signs-of-ppd-anxiety-in-men
14. Statistică a depresiei postpartum. (2018). Retrieved from https://www.postpartumdepression.org/resources/statistics
15. Stone, K. (2011). 6 lucruri care afectează cât de repede îți vei reveni din depresia postpartum. Retrieved from http://www.postpartumprogress.com/six-things-that-can-affect-how-quickly-youll-recover-from-postpartum-depression
16. Ce este depresia postpartum & anxietate? (n.d.). Asociația Americană de Psihologie. Retrieved from https://www.apa.org/pi/women/resources/reports/postpartum-depression.aspx

.