Ur-Nammu a fost primul conducător al celei de-a Treia Dinastii de Ur, un imperiu care se întindea spre est din sudul Mesopotamiei până în părți din Iranul de astăzi.
În această perioadă, figurile de fundație erau așezate în cutii de cărămidă care erau plasate la nivelurile inferioare ale proiectelor de construcție, aproape exclusiv temple. Potrivit lui Muscarella (Bronze and Iron, Ancient Near Eastern Artifacts in the Metropolitan Museum of Art, p. 309), trestia a fost „forma clasică (normativă)” a acestor piroane. Figura îl reprezintă pe rege și îl arată în actul de participare la construcția complexului de temple, purtând literalmente pe cap lutul pentru cărămizi. Prin plasarea figurii, sau a mai multor figuri, în templu, regele este păstrat ca fiind perpetuu prezent în templul pe care l-a ridicat și pentru totdeauna în actul de a sluji divinitatea din acesta.
În plus, Muscarella informează (p. 311, op. cit.) că, în calitate de ofrande sub podelele și pereții templului, aceste figuri de fundație „reprezintă una dintre puținele clase de artefacte care au fost făcute exclusiv pentru a fi ascunse de ochii și întreprinderea umană încă din momentul fabricării lor.”
Sunt cunoscute mai multe figuri identice ale lui Ur-Nammu: două excavate la Uruk; una din templul Enlil din Nippur, acum la Bagdad (IM 59586); una în British Museum (ANE 113896); una în Metropolitan Museum of Art (47.49); și una în colecția Burrell, Glasgow (vezi p. 311 în Muscarella, op. cit.). Pentru ultimele trei, ca și pentru exemplarul de față, proveniența este necunoscută.