Educația dentară este privită ca o procedură pedagogică complexă, solicitantă și adesea stresantă. Studenții de licență, în timp ce sunt înscriși în programe cu o durată de 4-6 ani, trebuie să atingă o colecție unică și diversă de competențe. În ciuda diferențelor majore în ceea ce privește sistemele educaționale, filosofiile, metodele și resursele disponibile la nivel mondial, opiniile studenților stomatologi cu privire la educația lor par a fi relativ convergente. Această lucrare rezumă punctul de vedere al studenților la medicină dentară cu privire la studiile lor, prezintă experiențele lor în diferite contexte educaționale și discută caracteristicile unui mediu academic pozitiv. Este o opinie consensuală că „perspectiva studenților” ar trebui să fie luată în considerare în toate discuțiile și deciziile privind educația dentară. Mai mult, se sugerează că setul de recomandări propus poate îmbunătăți calitatea vieții și bunăstarea studenților, poate îmbunătăți experiența educațională totală a acestora și poate influența în mod pozitiv viitoarea lor carieră de medici de sănătate orală. Mediul academic „ideal” poate fi definit ca fiind cel care îi pregătește cel mai bine pe studenți pentru viitoarea lor viață profesională și contribuie la dezvoltarea lor personală, la bunăstarea psihosomatică și socială. Un număr de factori diverși influențează în mod semnificativ modul în care studenții percep și experimentează educația lor. Aceștia variază de la „mărimea clasei”, „timpul liber” și „procedurile de evaluare” până la „relațiile cu colegii și facultatea”, „climatul etic” și „oportunitățile extracurriculare”. Cercetările au arătat că simptomele de stres, inclusiv manifestările psihologice și psihosomatice, sunt prevalente în rândul studenților stomatologi. Aparent, unii factori de stres sunt inerenți studiilor de stomatologie. Cu toate acestea, strategiile sugerate și intervențiile preventive pot reduce sau elimina multe surse de stres, iar serviciile de sprijin adecvate ar trebui să fie disponibile imediat. Un punct cheie pentru grupul de lucru a fost discriminarea între „predare” și „învățare”. Se sugerează că conținutul educațional ar trebui să fie pus la dispoziția studenților printr-o varietate de metode, deoarece stilurile și preferințele individuale de învățare variază considerabil. Indiferent de filozofia educațională adoptată, studenții ar trebui să fie plasați în centrul procesului. În plus, este esențial ca aceștia să fie încurajați să își asume responsabilitatea pentru propria învățare. Printre alte îmbunătățiri sugerate se numără creșterea oportunităților de evaluare formativă și de autoevaluare, portofolii reflexive, învățarea în colaborare, familiarizarea și implementarea sporită a aplicațiilor tehnologiei informației și comunicațiilor, expunerea clinică timpurie, un accent mai mare pe criterii calitative în educația clinică, plasamente în comunitate și alte experiențe extracurriculare, cum ar fi schimburile internaționale și conștientizarea problemelor de sănătate ale minorităților și globale. Înființarea unei rețele globale în învățământul stomatologic este ferm susținută, dar pentru a fi eficientă, aceasta va avea nevoie de o reprezentare și implicare activă a studenților.