Nuralagus

Nume:Nuralagus(iepure minorcan).
Fonetică: Noor-ahlay-gus.
Numit de: Quintana et al. 2011.
Clasificare: Chordata, Mammalia, Lagomorpha,Leporidae.
Specii: N. rex (tip).
Dieta: Herbivor.
Dimensiuni: Aproximativ 90 centimetri lungime. 12kilograme.
Localizări cunoscute: Minorca (una dintre insulele Baleare din Marea Mediterană).
Perioada de timp: De la Messinian al Miocenului până la Piacenziano al Pliocenului.
Reprezentare fosilă: Rămășițe dezarticulate ale mai multor indivizi, dar suficiente pentru a oferi o reconstrucție precisă.

Organizațiile de presă relatează adesea despre descoperirea unor animale preistoriceîn special atunci când animalul respectiv reprezintă cel mai mare din specia sa, cum ar fi cel mai mare dinozaur sau cel mai mare șarpe.Spre sfârșitul primei jumătăți a anului 2011, însă, ziarele și articolele online vorbeau despre cel mai mare iepure, care a fost numit Nuralagusrex.
Conceptul de nanism insular, în care animalele mari devin mult mai mici pe parcursul mai multor generații, primește multă atenție, dar opusul acestuia este gigantismul insular.Nuralagusse pare să se încadreze în cea de-a doua categorie și, probabil, a ajuns la o dimensiune atât de mare din cauza absenței prădătorilor mari de pe insulă. Această noțiune este susținută și de ochii și urechile care erau proporțional mai mici decât v-ați fi așteptat să fie, având în vedere dimensiunile mari ale corpului lui Nuralagus.
Această dimensiune mare a venit însă cu prețul unei agilități reduse. Regiunea lombară a spatelui, în mod normal foarte flexibilă la iepurii mai mici, este de fapt destul de rigidă și pare să aibă doar o funcție de susținere.Picioarele atât la membrele anterioare cât și la cele posterioare sunt evazate, iar întregul picior anterior este în contact cu solul. Acest lucru reduce presiunea asupra articulațiilor, astfel încât acestea nu au trebuit să devină mai puternice, precum și reducerea presiunii pe sol a lui Nuralagus, astfel încât să nu se scufunde atât de ușor în solul moale, lucru care ar fi putut fi un factor foarte important pentru Nuralagus, deoarece iepurii frecventează adesea zonele cu sol instabil, deoarece este mai ușor de săpat.În general, Nuralagus nu putea să alerge sau să țopăie ca verișorii săi mai mici, ci doar să se plimbe pe insulă în timp ce căuta hrană.Fără prădători cunoscuți, Nuralagus își permitea să nu se grăbească. Degetele curbate ale lui Nuralagus indică faptul că, în loc să se hrănească cu iarbă, probabil că a săpat în pământ pentru a scormoni rădăcinile plantelor, care erau probabil mai hrănitoare decât frunzele de la suprafață.

—————————————————————————-

Favorite aleatorii

.