Acest studiu se bazează pe interviuri de grup cu 41 de femei pro-viață non-activiste, realizate între 1989 și 1993. Respondenții erau în principal albi și reprezentau o varietate de confesiuni creștine. Aproape fără excepție, femeile pro-viață și-au exprimat pozițiile cu privire la avort invocând ceea ce credeau a fi un fapt științific. Ele se așteptau ca faptele naturale să coroboreze, și astfel să valideze, moralitatea lor derivată din Biblie. Această juxtapunere a afirmațiilor științifice cu credințele pro-viață este demnă de remarcat pentru că reflectă relația distinctivă a femeilor pro-viață cu valorile culturale dominante, în general, și pregătește terenul pentru răspunsul lor la sursele dominante de autoritate și informare, în special mass-media.
Pentru femeile pro-viață, căutarea a ceea ce ele au numit „faptele adevărate” – dovezile căilor, sensurilor și scopurilor lui Dumnezeu – a necesitat să navigheze printre multe lucruri care sunt prezentate în societatea dominantă ca fiind informații imparțiale. Multe respondente au declarat că au căutat în mod activ autorități și informații cu autoritate care nu erau corupte de valorile societății seculare. În mod paradoxal, în articularea acestei critici, femeile pro-viață au apelat la forme seculare de argumentare, revendicând autenticitatea științifică a propriilor lor surse. În cele din urmă, obiceiurile lor de vizionare selectivă au dus la construirea unei comunități alternative de gândire și credință.1
.