Sindromul de contracție capsulară anterioară

de Derek W DelMonte, MD la 4 decembrie 2020.

Sindromul de fimoză capsulară anterioară înainte și după eliberarea cu NdYAG LASER

Fibroza și fimoza capsulei anterioare, descrisă în mod obișnuit ca sindromul de contracție a capsulei anterioare (ACCS), este constricția și fibroza centripetă a capsulorexului în urma îndepărtării cataractei. Aceasta este o afecțiune nedureroasă care rămâne asimptomatică, cu excepția cazului în care constricția progresează în axa vizuală, având ca rezultat potențial scăderea acuității vizuale, pseudofacodonezia și, ocazional, dislocarea cristalinului intraocular. Tratamentul constă în principal în relaxarea cu Nd:YAG a capsulotomiei anterioare a țesutului care invadează și recidiva este rară.

Fibroza capsulei anterioare și fimoza este, de asemenea, menționată ca sindrom de contracție a capsulei (CCS) sau sindrom de contracție a capsulei anterioare (ACCS).

Boala

Se știe că deschiderile curbilinii continue ale capsulorhexisului create în chirurgia cataractei se contractă ușor în ochii nepatologici. Fibroza și fimoza capsulei anterioare este o afecțiune care poate apărea după facoemulsificare și implantarea lentilelor intraoculare (LIO), prin care capsulotomia anterioară se contractă excesiv și se fibrozează, obstrucționând potențial axa vizuală sau provocând complicații secundare tardive ale LIO, cum ar fi pseudofacodoneza și înclinarea, decentrarea sau dislocarea LIO din cauza laxității, slăbiciunii sau dehiscenței zonale.

Etiologie

În timp ce patogeneza ACCS este necunoscută, o cauză posibilă implică populații de celule epiteliale metaplastice viabile reziduale ale cristalinului (LEC) în sau pe sacul capsular prezente după operația de cataractă, care pot suferi o tranziție mezenchimală și o diferențiere în celule asemănătoare fibrelor. Metaplazia și fibroza acestor celule contribuie la contractura de tip „purse-string” și la constricția sau chiar la închiderea completă a capsulotomiei anterioare. Acest răspuns poate fi exagerat atunci când există un dezechilibru între forțele centrifuge și centripetale care acționează asupra zonulelor și a perimetrului capsulorhexisului.

Factori de risc

ACCS a fost asociat cu multiple entități. Cea mai frecventă este un diametru mic al capsulorhexisului. Slăbiciunea zonulară, inflamația intraoculară cronică, uveita, sindromul de pseudoexfoliere, laxitatea zonulară, retinita pigmentară, vârsta înaintată, diabetul zaharat, sindromul Behcet, distrofia musculară miotonică și miopia ridicată, sunt factori de risc cunoscuți. Mai multe studii au constatat că tipul de LIO utilizat joacă un rol important în dezvoltarea și severitatea ACCS. LIO-urile siliconice, acrilice, haptice cu placă și poliHEMA au fost asociate cu rate mai mari de ACCS și fimoză mai pronunțată, în comparație cu LIO-urile PMMA.

Patologie generală

Începutul scăderii acuității vizuale la pacienții cu ACCS poate varia de la 2 săptămâni la mai mult de 3 luni. Micșorarea și închiderea capsulei implică contracția membranei fibroase în urma metaplaziei fibroase a LEC, precum și proliferarea LEC și ieșirea din marginea capsulei anterioare pe LIO spre centrul deschiderii capsulare, probabil mediată de semnalizarea citokinelor LEC.

S-a sugerat că incidența variabilă a ACCS în contextul tipului de LIO se datorează expansiunii insuficiente a capsulei periferice de către LIO.

Prevenție primară

ACCS poate fi prevenită prin utilizarea unei dimensiuni mai mari a capsulorhexisului, prin curățarea meticuloasă a LEC în momentul facoemulsificării sau prin utilizarea inciziilor de relaxare a capsulei anterioare cu Nd:YAG la pacienții cu risc ridicat la scurt timp după facoemulsificare. Utilizarea unei capsulotomii cu deschizător de conserve mai degrabă decât a unei capsulorexe curbilinii continue (CCC) este asociată cu mai puține ACCS, dar este mai puțin practică în cazul facoemulsificării contemporane.

Diagnostic

Majoritatea pacienților cu ACCS sunt asimptomatici până când procesul se află într-un stadiu avansat. Unii pot prezenta o scădere nedureroasă și progresivă a acuității vizuale. Pot apărea orbire, halouri și diplopie monoculară dacă se dezvoltă decentrarea LIO. Pierderea bruscă și severă a vederii poate apărea dacă are loc dislocarea IOL.

Examen fizic

Diagnosticul ACCS este abordat în contextul unui examen oftalmologic de rutină. Măsurătorile în serie ale deschiderii CCC pot ajuta la identificarea ochilor care suferă o constricție progresivă. După facoemulsificare, debutul vederii încețoșate, scăderea acuității vizuale sau compromiterea funcției pupilei trebuie să determine examinatorul să caute semne de ACCS.

Semnele

Dimensiunea contracției capsulei poate fi determinată cu biomicroscopia cu lampă cu fantă. Dimensiunea deschiderii CCC create este vizibil redusă, adesea necirculară, malpoziționată, însoțită de îngroșare fibrotică, încrețire și, în cazurile severe, închidere completă. De asemenea, diametrul ecuatorial al capsulei este redus, iar LIO poate deveni decentrată.

Simptome

Simptomele includ adesea o vedere încețoșată nedureroasă, progresivă, până la numărarea degetelor, dar multe cazuri sunt asimptomatice. Cazurile avansate pot fi asociate cu strălucire, halouri sau diplopie monoculară dacă este prezentă o decentrare a IOL. Dislocarea IOL are ca rezultat pierderea bruscă și severă a vederii. Au fost raportate dezlipirea de retină și dezlipirea corpului ciliar.

Diagnostic clinic

Diagnosticul de ACCS la pacienții cu cataractă postoperatorie se face pe baza prezenței contracției capsulei anterioare, confirmată prin biomicroscopie cu lampă cu fantă, cu sau fără scăderea acuității vizuale în comparație cu cea mai bună acuitate vizuală corectată (BCVA) postoperatorie.

Tratament general

Majoritatea oftalmologilor efectuează capsulotomia anterioară cu LASER Nd:YAG care este o procedură ambulatorie simplă și nedureroasă. De obicei, 4 sau mai multe crestături radiale de aproximativ 1 mm plasate pe inelul capsular anterior fibrotic sunt eficiente pentru a opri progresia contracției capsulei anterioare. LASER-ul este setat la focalizarea anterioară și la o energie de 1 până la 3mJ. Sunt preferate nick-urile radiale, având grijă să nu se atingă LIO. Unii chirurgi au încercat să taie un inel de capsulă cu ajutorul LASER-ului, dar acest lucru nu este recomandat, deoarece se depune în unghi și duce adesea la creșterea presiunii intraoculare.

Recomandăm ca acest lucru să fie realizat atunci când fimoza a progresat la mai puțin de 4 mm pentru a preveni o potențială dehiscență zonulară târzie.

Chirurgie

În fimoza mai puțin severă fără invazie a zonei optice, prima alegere de tratament este capsulotomia cu laser cu neodimiu:YAG (Nd:YAG), în timp ce exfolierea manuală a membranei fibrotice este tehnica de alegere în cazurile severe cu plăci fibroase dense pentru a preveni reabsorbția incompletă a resturilor capsulare libere și pentru a diminua riscul de inflamație și recidivă.

Prognostic

Prognosticul de neprogresie a contracției este foarte bun după capsulotomia anterioară cu Nd:YAG. Netratarea expune ochiul la riscul de pseudofacodoneză, decentrare, înclinare sau dislocare a LIO, care pot apărea brusc.

Resurse suplimentare

• Eliberarea fimozei capsulare anterioare și capsulotomia posterioară cu LASER Nd:YAG. Dr. John Davis Akkara, MD

Video-ul de mai sus realizat de Dr. John Davis Akkara, MD din India arată capsulotomia posterioară și eliberarea fimozei capsulare anterioare prin tăieturi LASER radiale folosind NdYAG LASER de 1064nm pe. YAG III machine de la Zeiss. Capsulotomia posterioară se face la focarul posterior, iar cea anterioară folosind focarul anterior. Energia este de 1 până la 3 mJ pe lovitură titrată în funcție de răspuns. Se poate folosi lentila de capsulotomie Abraham cu un buton central de mărire, dar nu a fost folosită în acest video.

• Liberare de fimoză capsulară anterioară cu capsulotomie anterioară cu Nd:YAG. Dr. A. John Kanellopoulos, MD

Video de mai sus realizat de Dr. John Kanellopoulos, MD din SUA arată procedura de eliberare a fimozei capsulare anterioare la un pacient cu grefă DSEK în plus față de ACCS.

1. 1.0 1.1 1.1 1.2 1.3 Joo, C.-K., Shin, J.-A. & Kim, J.-H. Contracția deschiderii capsulare după capsulorhexisul curbiliniu continuu și implantarea lentilelor intraoculare. J. Cataract Refract. Surg. 22, 585-590 (1996).
2. 2.0 2.1 Marcantonio, J. M., Rakic, J. M., Vrensen, G. F. & Duncan, G. Populații de celule de cristalin studiate în sacii capsulari de donator uman cu lentile intraoculare implantate. Invest. Ophthalmol. Vis. Sci. 41, 1130-41 (2000).
3. 3.0 3.1 Davison, J. A. Sindromul de contracție capsulară. J. Cataract Refract. Surg. 19, 582-9 (1993).
4. Lüke, C., Dietlein, T. S., Jacobi, P. C., Konen, W. & Krieglstein, G. K. Contracția masivă a capsulei anterioare după implantarea de lentile siliconice plate-haptice în uveită. J. Cataract Refract. Surg. 27, 333-6 (2001).
5. Hayashi, H., Hayashi, K., Nakao, F. & Hayashi, F. Reducerea zonei de deschidere a capsulei anterioare la ochii pacienților cu diabet zaharat. J. Cataract Refract. Surg. 24, 1105-1110 (1998).
6. 6.0 6.1 Hayashi, K., Hayashi, H., Matsuo, K., Nakao, F. & Hayashi, F. Contracția capsulei anterioare și dislocarea cristalinului intraocular după operația de implant la ochii cu retinită pigmentară. Ophthalmology 105, 1239-43 (1998).
7. 7.0 7.1 Hayashi, H., Hayashi, K., Nakao, F. & Hayashi, F. Contracția capsulei anterioare și dislocarea cristalinului intraocular la ochii cu sindrom de pseudoexfoliere. Br. J. Ophthalmol. 82, 1429-32 (1998).
8. 8.0 8.1 Jin-Poi, T., Shatriah, I., Khairy-Shamel, S. T. & Zunaina, E. Contracția capsulară anterioară rapidă după operația de facoemulsificare la un pacient cu retinită pigmentară. Clin. Ophthalmol. 7, 839-42 (2013).
9. Lee, H. J., Min, S.-H. & Kim, T. Y. Dislocarea spontană bilaterală a lentilelor intraoculare în interiorul sacului capsular la un pacient cu retinită pigmentară. Korean J. Ophthalmol. 18, 52-7 (2004).
10. Najjar, D. M., Igbre, A. O. & Tsai, F. F. Contracția târzie a sacului capsular și subluxația lentilelor intraoculare în retinita pigmentară: un raport de caz. J. Med. Case Rep. 5, 65 (2011).
11. 11.0 11.1 Nikpoor, N. & Stone, D. U. Fimoza capsulară rapidă în retinita pigmentară. Ophthalmic Surg. Lasers Imaging 41 Online, (2010).
12. Sudhir, R. R. & Rao, S. K. Phimosis capsulorhexis in retinitis pigmentosa despite capsular tension ring implantation. J. Cataract Refract. Surg. 27, 1691-4 (2001).
13. Alintaș, A. G. K. & Dal, D. Sindromul de contracție capsulară în boala Behcet. Int. J. Ophthalmol. 3, 358-60 (2010).
14. Cochener, B., Jacq, P. L. & Colin, J. Contracția capsulei după capsulorhexisul curbiliniu continuu: lentile intraoculare din poli(metacrilat de metil) versus lentile intraoculare din silicon. J. Cataract Refract. Surg. 25, 1362-9 (1999).
15. Gills, J. P. Contracția capsulei anterioare. J. Cataract Refract. Surg. 29, 1652 (2003).
16. Gonvers, M., Sickenberg, M. & van Melle, G. Change in capsulorhexis size after implantation of three types of intraocular lenses. J. Cataract Refract. Surg. 23, 231-238 (1997).
17. Waheed, K., Eleftheriadis, H. & Liu, C. Fimoza capsulară anterioară la ochii cu un inel de tensiune capsulară. J. Cataract Refract. Surg. 27, 1688-1690 (2001).
18. Kurosaka, D. et al. Formarea membranei fibroase la marginea capsulară în sindromul de contracție a capsulei. J. Cataract Refract. Surg. 25, 930-5 (1999).
19. Nishi, O. & Nishi, K. Încapsularea cristalinului intraocular prin contracția deschiderii capsulorhexisului. J. Cataract Refract. Surg. 19, 544-5 (1993).
20. 20.0 20.1 Dahlhauser, K. F., Wroblewski, K. J. & Mader, T. H. Contracția capsulei anterioare cu lentile intraoculare pliabile din silicon. J. Cataract Refract. Surg. 24, 1216-1219 (1998).
21. Taguri, A. H. & Devlin, H. Fimoza capsulară după facotrabeculectomie. Ophthalmic Surg. Lasers Imaging 36, 245-8
22. Tadros, A., Bhatt, U. K., Abdul Karim, M. N., Zaheer, A. & Thomas, P. W. Îndepărtarea celulelor epiteliale ale cristalinului și efectul asupra dimensiunii capsulorhexisului. J. Cataract Refract. Surg. 31, 1569-74 (2005).
23. Sacu, S. et al. Efectul lustruirii capsulei anterioare asupra opacifierii fibroase a capsulei: rezultate pe trei ani. J. Cataract Refract. Surg. 30, 2322-7 (2004).
24. Hanson, R. J., Rubinstein, A., Sarangapani, S., Benjamin, L. & Patel, C. K. Efectul aspirației celulelor epiteliale ale cristalinului asupra contracției postoperatorii a capsulorhexisului cu utilizarea lentilei intraoculare AcrySof: studiu clinic randomizat. J. Cataract Refract. Surg. 32, 1621-6 (2006).
25. Hayashi, K., Yoshida, M., Hirata, A. & Hayashi, H. Incizii de relaxare a capsulei anterioare cu laser de neodimiu:YAG pentru pacienții cu risc ridicat de contracție a capsulei anterioare. J. Cataract Refract. Surg. 37, 97-103 (2011).
26. Tielsch, J. M. et al. Factorii de risc pentru dezlipirea de retină după chirurgia cataractei. Un studiu caz-control bazat pe populație. Ophthalmology 103, 1537-45 (1996).
27. Lanzl, I. M. & Kopp, C. Ciliary body detachment caused by capsule contraction. J. Cataract Refract. Surg. 25, 1412-4 (1999).
28. Srinivasan, S., van der Hoek, J., Green, F. & Atta, H. R. Dezlipire tracțională a corpului ciliar, efuziune coroidiană și hipotonie cauzată de contracția severă a capsulei anterioare a cristalinului în urma operației de cataractă. Br. J. Ophthalmol. 85, 1261-2 (2001).
29. Salzmann, J., Khaw, P. T. & Laidlaw, a. Choroidal effusions and hypotony caused by severe anterior lens capsule contraction after cataract surgery. Am. J. Ophthalmol. 129, 253-4 (2000).
30. Toldos, J. J. M., Roig, A. A. & Benabent, E. C. Închiderea totală a capsulei anterioare după implantarea unei lentile intraoculare de silicon. J. Cataract Refract. Surg. 22, 269-271 (1996).
31. Reeves, P. D. & Yung, C.-W. Încapsularea lentilelor intraoculare din silicon prin contracția deschiderii capsulorhexisului. J. Cataract Refract. Surg. 24, 1275-1276 (1998).
32. Gallagher, S. P. & Pavilack, M. a. Factori de risc pentru sindromul de contracție a capsulei anterioare cu haptice din polipropilenă sau poli(metacrilat de metil). J. Cataract Refract. Surg. 25, 1356-61 (1999).
33. Reyntjens, B., Tassignon, M.-J. B. R. & Van Marck, E. Peeling capsular în sindromul de contracție a capsulei anterioare: abordare chirurgicală și aspecte histopatologice. J. Cataract Refract. Surg. 30, 908-12 (2004).
34. Koizumi, K., Watanabe, A., Koizumi, N. & Kinoshita, S. Desprinderea membranei fibroase din capsula anterioară pentru contracția capsulorhexisului după facoemulsificare la pacienții afacici. J. Cataract Refract. Surg. 28, 1728-32 (2002).