Cum pot folosi acest ghid?
Acesta este un scurt ghid pentru raportarea întreprinderii. El este destinat să ajute persoanele care trebuie să se familiarizeze rapid cu conceptele din raportarea întreprinderii. Printre rolurile vizate se numără managerii de proiect, analiștii de afaceri și arhitecții de sistem. Fie că gestionați cerințele de afaceri și funcționale, fie că evaluați instrumente sau conduceți un proces formal de selecție a furnizorilor, există trei moduri de a utiliza acest ghid:
- Glosar – Definiții de bază pentru ideile cheie din raportare, cu link-uri către lecturi suplimentare.
- Lista de verificare – Elemente de proiectare a rapoartelor și cerințe funcționale și de afaceri pe care trebuie să le luați în considerare.
- Tutorial – Anticiparea și confruntarea cu problemele organizaționale dificile în furnizarea de raportare la nivel de întreprindere.
Accentul este pus aici pe furnizarea eficientă de informații către manageri. Acest ghid nu vă va ajuta în ceea ce privește conținutul specific, adică ce ar trebui să raporteze organizația dumneavoastră (finanțe, operațiuni etc.). De asemenea, nu trece în revistă furnizorii și consultanții de raportare și BI.
Ce este raportarea la nivel de întreprindere?
Definesc raportarea la nivel de întreprindere (sau raportarea de management) ca fiind furnizarea regulată de informații către factorii de decizie dintr-o organizație pentru a-i sprijini în activitatea lor. Aceste rapoarte pot lua forma unor grafice, texte și tabele și, de obicei, sunt diseminate prin intermediul unui intranet sub forma unui set de pagini web actualizate în mod regulat (sau „portalul întreprinderii”). Alternativ, ele pot fi trimise prin e-mail direct utilizatorilor sau pot fi pur și simplu tipărite și distribuite, după moda consacrată.
Tipuri de rapoarte de întreprindere
- Managementul metricilor – În multe organizații, performanța afacerii este gestionată prin intermediul unor metrici orientate spre rezultate. Pentru grupurile externe, acestea sunt acordurile de nivel de servicii (SLA). Pentru managementul intern, acestea sunt indicatorii cheie de performanță (KPI). În mod obișnuit, există obiective convenite care trebuie urmărite pe parcursul unei perioade de timp. Aceștia pot fi utilizați ca parte a altor strategii de management, cum ar fi Six Sigma sau Total Quality Management (TQM).
- Tablouri de bord – O idee populară este de a prezenta o serie de indicatori diferiți pe o singură pagină, ca un tablou de bord într-o mașină. De obicei, vânzătorii vă vor vinde „rapoarte conservate” (rapoarte predefinite cu elemente statice și structură fixă). Cu toate acestea, această abordare ar trebui să permită utilizatorilor să își personalizeze vizualizarea tabloului de bord și să stabilească obiective pentru diverși indicatori. Se obișnuiește să se definească semafoare pentru performanță (roșu, portocaliu, verde) pentru a atrage atenția conducerii asupra anumitor domenii.
- Balanced Scorecards – O metodă dezvoltată de Kaplan și Norton care încearcă să prezinte o viziune integrată a succesului într-o organizație. Pe lângă performanța financiară, acestea includ, de asemenea, perspectiva clienților, a proceselor de afaceri și a învățării și creșterii. (Ar trebui să citiți despre acest lucru dacă nu sunteți sigur ce fel de lucruri trebuie să raportați.)
În afara domeniului de aplicare
- Analize ad-hoc – De obicei, întreprinse o singură dată pentru a face față unei inițiative specifice, iar apoi nu mai sunt revizuite niciodată. Acestea implică adesea construirea unui model într-o foaie de calcul pentru a permite explorarea unor scenarii de tip „ce-ar fi dacă”. Alternativ, ele pot lua forma unui memoriu scris sau a unui raport unic pentru conducere.
- Interogare interactivă – Exemplificată cel mai bine de OLAP, aceasta se referă la o tehnologie specifică care permite unui analist (sau unui manager avizat) să manipuleze direct prezentarea datelor. Analistul poate selecta dimensiuni (de exemplu, ora, locația, departamentul, angajatul etc.) și poate „detalia” (extinde) și „derula” (reduce) datele.
- Data Mining (și statistică avansată) – Aici, tehnici precum rețelele neuronale și învățarea automată sunt utilizate pentru a descoperi modele noi, interesante și utile în date. Acest lucru este cel mai potrivit pentru analize cum ar fi clasificarea, segmentarea, gruparea și predicția.