Afazia este cea mai frecventă tulburare de limbaj după un accident vascular cerebral, afectând o treime din toți pacienții diagnosticați cu accident vascular cerebral (Stroke Association 2015).
Comunicarea este un proces neuronal complex. Ea implică o secvență atentă de exprimare, mișcări musculare, respirație, vorbire și înțelegere. Atunci când un pacient care a suferit un accident vascular cerebral întâmpină dificultăți de vorbire, dificultăți de găsire a cuvintelor sau vorbește cu un limbaj inventat sau nepotrivit, este foarte probabil să se confrunte cu afazie (American Stroke Association 2018).
Key Types of Aphasia
- Afazia expresivă/Afazia lui Broca (non-fluentă) este cauzată de leziuni ale regiunilor frontale ale emisferei cerebrale stângi. Producția vorbirii este ezitantă și cu efort. În cazurile severe, vorbirea este redusă la un singur cuvânt, cu toate acestea, înțelegerea rămâne intactă.
- Afazia receptivă/Afazia lui Wernicke (fluentă): Vorbirea în sine nu este dificilă, dar individul produce jargon și cuvinte și fraze fără sens, mai degrabă decât propoziții cu sens. Înțelegerea este slabă.
- Afazia anomică: Individul întâmpină dificultăți în găsirea cuvintelor; folosește substantive nespecifice, dar este capabil să descrie cuvântul vizat. Înțelegerea este, în general, bună.
- Afazia globală este o afectare severă atât a limbajului receptiv, cât și a celui expresiv, de obicei asociată cu o leziune mare a emisferei stângi.
- Afazia primară progresivă este o formă de demență care cauzează pierderea treptată a funcției lingvistice, începând de obicei cu dificultăți de găsire a cuvintelor, apoi gramatică și înțelegere.
(National Aphasia Association 2017; American Stroke Association 2018)
Hemisfera cerebrală stângă a creierului este implicată în procesul de vorbire. Afectarea acestor zone cauzează adesea probleme de comunicare (Hammond 2019).
În plus față de afazie, abilitățile de comunicare ale unei persoane după un accident vascular cerebral pot fi afectate în alte moduri.
Un exemplu este dispraxia, o afecțiune care afectează coordonarea mesajelor de la creier la mușchii asociați cu vorbirea. Acest lucru duce la o lipsă generală de coordonare sau la dificultăți în mișcarea gurii și a limbii pentru a forma vorbirea (QLD DoH 2027).
În mod similar, o afecțiune cunoscută sub numele de disartrie poate slăbi și paraliza mușchii implicați în vorbire, provocând o bolboroseală mai generală a cuvintelor (Mayo Clinic 2018).
Sistemele de limbaj afectate de afazie
- Fonologic: Sistemul sonor al limbajului responsabil pentru recunoașterea sunetelor distincte de vorbire auzite în limbaj.
- Semantic: denumit „sistemul de semnificație” care permite înțelegerea și exprimarea nuanțelor limbii.
- Pragmatic: utilizarea funcțională a limbii influențată de cultură și context.
- Sintactic: se referă la structura limbii (de ex. ordinea cuvintelor, structura propoziției și gramatica).
(ASHA 2020)
Consiliere, îngrijire și gestionare a comunicării în afazie
Când îngrijiți o persoană cu afazie, luați în considerare implementarea unora dintre sfaturile de mai jos, deoarece acestea vor ajuta persoana cu afazie să comunice mai ușor.
- Reduceți zgomotul de fond și distragerile;
- Utilizați un limbaj clar și simplu;
- Concedeți un timp adecvat pentru conversație, acordând persoanei timp pentru a răspunde;
- Rămâneți la un singur subiect la un moment dat;
- Ajustați „mesajul” cu alte modalități de comunicare, de ex. gesturi, expresie facială și imagini;
- Conversați folosind limbajul adulților (nu le vorbiți de sus);
- Câștigați mai întâi atenția persoanei înainte de a începe o conversație;
- Păstrați-vă vocea la un volum normal, stabil;
- Stabiliți subiectul de conversație cu persoana înainte de comunicare; și
- Asigurați-vă că ajutoarele senzoriale sunt la îndemână, de ex.de exemplu, ochelari, aparate auditive, proteze dentare etc.
(National Aphasia Association 2013)
Tratamentul principal pentru afazie este terapia logopedică. Logopedii sunt capabili să evalueze punctele forte și punctele slabe ale limbajului și abilităților de comunicare ale pacientului. Prin identificarea punctelor forte individuale, se poate stabili o bază de la care se poate îmbunătăți consolidarea comunicării, înțelegerea și exprimarea (NHS 2018; ASHA 2017).
Concentrarea asupra afaziei receptive
Afazia receptivă (cunoscută și sub numele de afazia lui Wernicke, afazia fluentă și afazia senzorială), este cauzată de leziuni la nivelul porțiunii posterioare stângi a creierului în lobii temporo-parietal medial (National Aphasia Association 2015).
Afazia de recepție implică o defecțiune a sistemului fonologic, eliminând cunoștințele persoanei cu privire la secvența de sunete din cadrul cuvintelor; în consecință, în locul lor pot fi folosite sunete alternative. Elementele de bază ale sistemelor fonologic și semantic sunt afectate, ceea ce afectează în mod semnificativ înțelegerea auditiv-verbală a persoanei (înțelegerea vizuală nu este la fel de afectată) (National Aphasia Association 2015; Thompson et al. 2015).
Persoanele cu afazie receptivă pot:
- Să fie incapabile să înțeleagă ceea ce spun ceilalți;
- Să experimenteze dificultăți în a urmări propoziții/discursuri lungi și complexe;
- Să-și piardă concentrarea atunci când sunt prezente zgomote de fundal/distrageri sau atunci când una sau mai multe persoane vorbesc;
- Să poată citi titlurile, dar să nu poată înțelege corpul textului; și
- Să poată scrie, dar să nu poată citi ceea ce tocmai a fost scris.
(Hoffman 2017)
Consiliere de comunicare specifice afaziei receptive
- Utilizați gesturi;
- Scrieți cuvintele cheie atunci când vorbiți cu pacientul;
- Vorbiți despre lucruri care sunt relevante pentru contextul actual al conversației (de ex. întrebați pacientul dacă dorește o băutură la masa de luat masa);
- Reduceți ritmul de vorbire (deoarece pacientul nu mai poate procesa vorbirea la fel de repede ca înainte), dar nu vorbiți de sus cu pacientul; și
- Mențineți contactul vizual; acest lucru va ajuta să oferiți pacientului context și indicii.
(The Aphasia Center 2013)
Resurse suplimentare
- American Stroke Association
- Brain Foundation, Afazia
- National Aphasia Association
- The Royal Children’s Hospital Melbourne, Language Disorders Aphasia
- Different Types of Strokes
- American Speech-Language-Hearing Association 2017, Aphasia, American Speech-Language-Hearing Association, vizualizat la 28 mai 2020, https://www.asha.org/PRPSpecificTopic.aspx?folderid=8589934663§ion=Treatment
- American Stroke Association 2018, Types of Aphasia, American Stroke Association, vizualizat la 27 mai 2020, https://www.stroke.org/en/about-stroke/effects-of-stroke/cognitive-and-communication-effects-of-stroke/types-of-aphasia
- The Aphasia Center 2013, 6 Strategies to Help Comprehension for Wernicke’s Aphasia, The Aphasia Center, vizualizat la 28 mai 2020, https://theaphasiacenter.com/2013/12/6-strategies-help-comprehension-wernickes-aphasia/
- Hoffman, H 2017, Communicating After a Stroke: Understanding Aphasia, Saebo, vizualizat la 28 mai 2020, https://www.saebo.com/blog/communicating-stroke-understanding-aphasia/
- Mayo Clinic 2018, Dysarthria, Mayo Clinic, vizualizat la 27 mai 2020, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dysarthria/symptoms-causes/syc-20371994
- National Aphasia Association 2013, Aphasia Communication Tips, National Aphasia Association, vizualizat la 28 mai 2020, https://www.aphasia.org/aphasia-resources/communication-tips/
- National Aphasia Association 2017, What are the Different Types of Aphasia?, National Aphasia Association, consultat la 27 mai 2020, https://www.aphasia.org/stories/different-types-aphasia/
- NHS 2018, Treatment (Aphasia), NHS, consultat la 28 mai 2020, https://www.nhs.uk/conditions/aphasia/treatment/
- Queensland Department of Health 2017, Understanding Dyspraxia after Acquired Brain Injury, Queensland Department of Health, consultat la 27 mai 2020, https://www.health.qld.gov.au/__data/assets/pdf_file/0021/674040/dyspraxia_fsw.pdf
- Stroke Association 2015, Communication Problems, Stroke Association, vizualizat la 27 mai 2020, https://www.stroke.org.uk/effects-of-stroke/communication-problems
- Thompson, H E, Robson, H, Lambon Ralph, M A & Jefferies, ‘Varieties of Semantic ‘Access’ Deficit in Wernicke’s Aphasia and Semantic Aphasia’, Brain, vol. 138, nr. 12, vizualizat la 28 mai 2020, https://academic.oup.com/brain/article/138/12/3776/412124