Yoga a crescut în popularitate în rândul membrilor multor tradiții religioase sau a celor care nu au nicio religie. Yoga este un set de practici fizice și spirituale care își are originea în religiile orientale. Mulți echivalează yoga cu alte forme de exerciții fizice și nu știu de legătura sa cu practicile spirituale necreștine. Provenită în principal din hinduism și budism, yoga este văzută de către practicanții săi orientali ca o cale către iluminarea sau uniunea spirituală. Yoga, care înseamnă „jug”, este procesul de unire cu divinul – sau, mai popular astăzi, unirea și integrarea trupului, a minții și a spiritului.
Nu este surprinzător, deoarece religiile orientale sunt atât de diverse, există multe forme de yoga. Un tip popular de yoga este hatha yoga, care pune accentul pe psihofizică, pe relația dintre mișcările corpului și creșterea spirituală. Hatha yoga este atentă la respirația controlată, la concentrare și la menținerea anumitor posturi fizice. Pozițiilor corporale specifice li se alătură uneori mantre, afirmații care se repetă pentru a ajuta la concentrarea minții. Beneficiile psihologice și fiziologice raportate ale hatha yoga includ o reducere a stresului, o mai mare concentrare, tonus muscular, flexibilitate, echilibru și o mai bună sănătate cardiovasculară.
Yoga este văzută de practicanții săi orientali ca o cale spre iluminarea spirituală.
Practica își are originea în Orient, dar adesea practica yoga în Statele Unite s-a îndepărtat de rădăcinile sale spirituale și, într-adevăr, multe versiuni de yoga, așa cum sunt practicate în această țară, nu au nicio componentă meditativă, nu pretind niciun beneficiu spiritual și nu includ nicio formă de mantre sau rugăciuni vorbite sau afirmații, lăsând doar aspectul fizic. Pentru mulți dintre cei care o practică, beneficiile pentru sănătate reprezintă singurul scop al yoga și nu indică o dorință de a substitui yoga pentru creștinism sau de a îmbina religiile orientale cu creștinismul.
În timp ce yoga – cel puțin în forma sa în mare parte nereligioasă – este practicată pe scară largă de creștini, mulți se întreabă dacă este compatibilă cu creștinismul. Biserica nu respinge nimic din ceea ce este adevărat și sfânt în alte religii, dar practicile necreștine sau îmbinarea lor cu creștinismul prezintă dificultăți, inclusiv ajustări subtile ale perspectivei spirituale a unei persoane, chiar dacă nu sunt intenționate.
Deși este considerată de mulți ca fiind inofensivă pentru credința cuiva, din cauza rădăcinilor sale spirituale orientale, yoga trebuie abordată cu prudență. Ea poate părea să propună o metodă sigură de unire cu divinul, una care poate fi stăpânită dacă se urmează o tehnică adecvată. Mântuirea, conform acestei înțelegeri, poate fi echivalată cu o formă de autoîmplinire sau de realizare de sine. Dar, punând accentul pe sine, yoga lipsește orice referință la mântuirea prin Isus Hristos și la comuniunea spirituală a Bisericii, furnizând astfel o noțiune falsă a căii către unirea spirituală.
În plus, yoga ca o cale spirituală poate face să pară că noi înșine aducem o legătură cu divinul prin acțiunile și meritele noastre, nu prin darul lui Dumnezeu. Iar experiențele și rezultatele corporale pozitive ale yoga pot fi echivalate în mod fals cu progresul spiritual, ceea ce duce la un fel de idolatrie a trupului (vezi Scrisoarea către episcopii Bisericii Catolice cu privire la unele aspecte ale meditației creștine, Congregația pentru Doctrina Credinței, 15 octombrie 1989, CDmag.net/2RiU2cF).
Dar, punând accentul pe sine, yoga lipsește orice referință la mântuirea prin Isus Hristos.
Nu toți sunt de acord dacă yoga este potrivită pentru creștini. Unii consideră că posturile yoga sunt neutre; alții cred că ele reprezintă o participare la rugăciunea necreștină, chiar și neintenționată. Printre cei care cred că yoga poate fi creștină, unii au încercat să adapteze yoga, oferind un conținut și un simbolism vădit creștin la tehnicile, posturile și mantrele sale. Rozariul sau alte rugăciuni catolice, de exemplu, au fost înlocuite în locul mantrelor.
Chiar dacă este benefică pentru creștini, practica yoga mărturisește două aspecte importante ale bunăstării fizice și spirituale: îngrijirea corpului nostru, inclusiv exercițiile fizice, și dorința de a ne apropia de divinitate. Yoga este populară astăzi în parte pentru că ajută la satisfacerea unei dificultăți din ce în ce mai frecvente: nevoia de a găsi spații de liniște în viețile noastre aglomerate pentru reculegere, rugăciune și meditație.
Dacă practica yoga, adesea pentru beneficii fizice, poate fi separată de rădăcinile sale spirituale orientale, ar putea fi văzută ca fiind neutră din punct de vedere religios și benefică pentru sănătatea fizică a cuiva. Dar practica yoga nu poate înlocui viața de har prin Isus. Creștinul este chemat nu doar să integreze trupul, mintea și sufletul, ci să intre într-o uniune uimitoare cu Dumnezeu însuși. Faptul că Dumnezeu a devenit om în Isus pentru ca omul să devină mai asemănător cu Dumnezeu este o formă de unire pe care yoga nu o promite și nici nu o poate întrevedea.