Zona de ablație sau zona de ablație se referă la zona de altitudine joasă a unui ghețar sau a unei calote de gheață de sub firn cu o pierdere netă de masă de gheață datorată topirii, sublimării, evaporării, calvarului de gheață, proceselor eoliene cum ar fi zăpada spulberată, avalanșa și orice altă ablație. Linia de echilibru altitudinal (ELA) sau linia zăpezii separă zona de ablație de zona de acumulare la altitudine mai mare. Zona de ablație conține adesea elemente de apă de topire, cum ar fi lacurile supraglaciare, râurile englaciare și lacurile subglaciare. Sedimentele căzute în zona de ablație care formează mici movile sau coline se numesc kames. Topografia kame și kettle hole este utilă în identificarea unei zone de ablație a unui ghețar. Ghețarul care se topește în mod sezonier depune multe sedimente la marginile sale în zona de ablație. Ablația constituie o parte esențială a bilanțului de masă al ghețarilor.
Cantitatea de zăpadă și gheață câștigată în zona de acumulare și cantitatea de zăpadă și gheață pierdută în zona de ablație determină bilanțul de masă al ghețarului. Adesea, măsurătorile bilanțului de masă se fac în zona de ablație cu ajutorul unor țăruși de zăpadă.